Statul român utilizează un buget de 714,3 milioane de lei în 2026 pentru a rambursa aproape întreaga acciză plătită pentru motorina folosită în agricultură. Deși această măsură este prezentată frecvent ca un sprijin pentru obiectivul de eliminare a foametei, datele Eurostat indică faptul că 18,1% dintre români nu își permit o masă cu carne, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile. Această proporție este cea mai mare din Uniunea Europeană, evidențiind o discrepanță între sprijinul oferit producției și accesul economic al populației la hrană.
Sistemul de ajutor de stat, instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014, permite producătorilor agricoli să recupereze diferența de acciză plătită la pompă. Conform Hotărârii Guvernului nr. 157/2026, acciza standard este de 2.804,29 lei la 1.000 de litri, în timp ce rata redusă pentru agricultură este de doar 106,72 lei. Diferența de aproximativ 2,697 lei pe litru este rambursată fermierilor prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, însă procesul de recuperare a banilor nu este instantaneu.
În primul trimestru din 2026, beneficiarii au fost doar 9.866 de exploatații, care au consumat peste 57,5 milioane de litri de motorină eligibilă. Din această cantitate, 49,3 milioane de litri au fost utilizați în sectorul vegetal, iar 8,2 milioane în zootehnie, generând un ajutor total de circa 155,3 milioane de lei. În medie, fiecare exploatație beneficiară a primit aproximativ 15.700 de lei pentru un consum de aproape 5.800 de litri de motorină, acoperind astfel o parte din costurile de funcționare.
Un aspect critic este faptul că fermierii trebuie să plătească prețul întreg la pompă și să finanțeze aceste costuri din propriul flux de numerar până la rambursare. Acest decalaj financiar afectează grav exploatațiile care nu au acces la credit, deoarece cheltuielile agricole sunt concentrate primăvara și vara, înainte de încasarea recoltei. Autoritățile au anunțat că pregătesc o propunere pentru ca recuperarea accizei să poată fi efectuată în cel mult trei luni de la achiziție, pentru a reduce presiunea asupra capitalului de lucru.
Eficiența acestui sprijin fiscal este limitată de faptul că avantajul nu ajunge întotdeauna la consumator, deoarece prețul final este influențat de numeroase etape precum depozitarea, procesarea și transportul. De asemenea, numărul mic de beneficiari — sub zece mii de exploatații — reprezintă o fracțiune infimă din cele aproape 2,9 milioane de unități agricole înregistrate în România. Majoritatea acestor unități sunt gospodării mici care lucrează manual sau cu tracțiune animală și rămân în afara schemei de rambursare a accizei.
Securitatea alimentară este definită de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură prin două dimensiuni principale: disponibilitatea hranei și accesul economic la aceasta. În timp ce rambursarea accizei la motorină vizează disponibilitatea prin susținerea producției, problema majoră a României, conform Eurostat, este accesul economic. Pentru cei 18,1% dintre cetățeni, obstacolul principal nu este lipsa produselor pe rafturi, ci raportul deficitar dintre prețurile alimentelor și veniturile gospodăriilor.