Consumatorii casnici din România se pregătesc pentru sezonul rece 2026-2027 într-un context în care prețurile gazelor pe piețele europene au înregistrat creșteri puternice. Deși cotațiile internaționale sunt ridicate, costul final al încălzirii pentru gospodării va depinde de prețul reglementat și de alte componente precum distribuția, furnizarea și costurile de înmagazinare. Impactul direct al pieței europene asupra facturilor populației este limitat de mecanismele de protecție și de utilizarea producției interne.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță nu anticipează o creștere a prețului gazelor pentru consumatorii casnici față de nivelul actual de 0,31 lei/kWh. Totuși, acesta avertizează că costul înmagazinării ar putea adăuga aproximativ 4% la prețul de bază. O astfel de variație ar putea duce la o diferență de 12,40 lei pentru fiecare 1.000 kWh consumați. La un consum de 2.000 kWh, suplimentul ar fi de circa 24,80 lei, iar pentru 3.000 kWh, diferența ar ajunge la 37,20 lei.
Situația de pe piețele europene este mult mai volatilă comparativ cu reglementările din România. Pe piața Dutch TTF, contractul cu scadența noiembrie a ajuns la 72,5 euro/MWh, ceea ce reprezintă o creștere de 162,9% de la începutul anului, conform analizei realizate de Claudiu Cazacu. La un curs de 5,3 lei pentru un euro, această cotație echivalează cu aproximativ 384 lei/MWh. Această valoare este de circa 3,5 ori mai mare decât prețul de 110 lei/MWh impus producătorilor pentru livrarea gazelor către populație.
Factorii care pot influența factura finală includ, pe lângă înmagazinare, și eventuale modificări ale marjei comerciale sau ale tarifelor de distribuție. Pentru o gospodărie care utilizează o centrală termică, consumul lunar poate varia semnificativ în funcție de suprafața locuinței și de gradul de izolație. De exemplu, la un consum de 1.500 kWh, un plus de 4% ar însemna o plată de aproximativ 483,60 lei, în loc de 465 lei. La un consum de 2.500 kWh, costul ar ajunge la aproximativ 806 lei.
Cererea de energie în România urmează să crească în perioada următoare. Estimările Transgaz indică faptul că pentru sezonul rece 2026-2027 consumul va fi cu aproximativ 0,8–1 miliard de metri cubi mai mare decât în sezonul 2025-2026, când s-au utilizat 6,46 miliarde de metri cubi. Această creștere este determinată de dezvoltarea unor noi capacități de consum, precum pornirea centralei de la Mintia și extinderea rețelelor de gaze, necesitând un management atent al stocurilor din depozite.
Pe termen lung, securitatea energetică a țării va fi susținută de proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz. Primele volume de gaze din Marea Neagră vor intra în producție în prima jumătate a anului 2027, urmând ca proiectul să atingă capacitatea maximă de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an în trimestrul al treilea din 2027. Această producție internă suplimentară va ajuta la reducerea necesarului de importuri și va stabiliza oferta pentru piața națională.