Despărțirea unui cuplu poate deveni o provocare economică majoră atunci când o gospodărie susținută anterior de două venituri trebuie împărțită în două bugete separate. În loc să existe o singură locuință, foștii parteneri se confruntă cu necesitatea de a plăti separat chirii sau rate, facturi de utilități și alte cheltuieli cotidiene. Această realitate transformă adesea întrebarea despre dorința de a pleca într-una de natură financiară, determinând persoanele să rămână în relații din lipsă de posibilități materiale.
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică evidențiază constrângerile bugetare ale unei gospodării medii. În trimestrul al doilea din 2026, veniturile totale medii au fost de 10.204 lei pe lună, în timp ce cheltuielile au atins suma de 8.650 de lei. Aceasta înseamnă că 84,8% din venituri sunt consumate de cheltuieli, lăsând un spațiu foarte îngust pentru orice schimbare majoră. O despărțire poate depăși rapid această capacitate de absorbție a costurilor, deoarece veniturile individuale trebuie să acopere acum două locuințe de întreținut.
Psihologul Olga Ghițac explică faptul că dependența financiară poate dicta permanența într-o relație, chiar și atunci când partenerii nu mai sunt fericiți. Ea sugerează că o persoană poate rămâne într-un cuplu nu din alegere, ci pentru că nu își permite să plece. Specialistul subliniază importanța recunoașterii acestei probleme pentru a putea căuta soluții, menționând că dacă o persoană își imaginează o viață fără partenerul respectiv atunci când banii nu mai sunt o problemă, răspunsul la decizia de plecare este deja prezent.
Situația devine și mai complexă în prezența copiilor, deoarece mutarea unui părinte implică reorganizarea vieții de familie și noi costuri. Olga Ghițac menționează că atmosfera din casă este mai importantă pentru copii decât simplul fapt că părinții locuiesc sub același acoperiș. Ea avertizează că copiii pot manifesta anxietate, probleme de somn sau dificultăți școlare atunci când simt tensiunile dintre părinți, fiind crucial ca aceștia să nu poarte responsabilitatea emoțională a adulților.
Pentru a gestiona perioada de tranziție, psihologul recomandă stabilirea unor limite clare și a unui plan concret de separare. Dacă foștii parteneri trebuie să locuiască împreună pentru o perioadă, acest proces trebuie să fie unul determinat, nu o prelungire nedeterminată a relației. Olga Ghițac recomandă trecerea de la întrebarea „Cum aș putea eu vreodată să plec?” la „Ce trebuie să fac ca să pot pleca?”, concentrându-se pe pași mici, precum identificarea veniturilor necesare sau a unei posibile locuințe.
În contextul economic actual, gestionarea bugetului personal devine critică pentru stabilitatea fiecărui membru al gospodăriei. În România, indicatorii de cheltuieli raportați de Institutul Național de Statistică arată o presiune constantă asupra veniturilor, unde o mare parte din bani sunt direcționați către necesitățile de bază. Această realitate macroeconomică amplifică dificultatea oricărei decizii care implică duplicarea costurilor de întreținere a locuinței, precum este cazul unei separări.