Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că deconectarea centralei nucleare de la Cernavodă de la sistemul energetic național reprezintă o pierdere majoră pentru întreaga țară. Această situație a fost cauzată de scăderea nivelului apelor Dunării sub cota necesară pentru a asigura răcirea reactoarelor. Deși nu există încă un calcul oficial realizat de minister, impactul economic este considerat semnificativ pentru economia României.
Dumitru Chisăliță a subliniat că pierderea nu vizează doar compania care administrează centrala, ci afectează întregul stat. Pe lângă cantitățile de energie care nu au putut fi vândute de operatorul centralei, România este nevoită să importe electricitate de la diverși furnizori. Aceste importuri se fac la prețurile pieței, care, conform afirmațiilor ministrului, sunt aproape în permanență printre cele mai ridicate din zona europeană.
Ministrul a criticat lipsa de măsuri luate în ultimele două decenii pentru a preveni astfel de incidente. Dumitru Chisăliță a menționat că, de la prima situație similară apărută în anul 2003, au trecut 23 de ani fără intervenții eficiente. El a descris lipsa de pregătire ca fiind un fapt „strigător la cer”, subliniind că, deși se pregătește implementarea reactoarelor 3 și 4, problema afectează în prezent reactoarele 1 și 2.
În ceea ce privește eforturile recente de a menține funcționalitatea centralei, expertul a precizat că au existat anumite acțiuni desfășurate pe teren. Totuși, Dumitru Chisăliță a declarat că rezultatele obținute în urma acestor demersuri nu au fost cele așteptate de autorități. Ministerul urmează să procedeze la realizarea unor calcule oficiale în regim instituțional pentru a pune la dispoziție date concrete despre impactul economic total.
În trecut, Dumitru Chisăliță a ocupat funcția de președinte al Asociației Energia Inteligentă, unde a gestionat calcule similare de impact. Această experiență îi oferă o perspectivă asupra necesității de a evalua nu doar pierderile imediate ale societății, ci și impactul macroeconomice asupra întregului stat. Acesta a reiterat importanța unei abordări integrate în gestionarea riscurilor legate de resursele de apă și funcționarea reactoarelor.
Contextul energetic actual este marcat de presiuni asupra prețurilor, existând situații în care majorarea prețurilor la energie a ajuns până la 22%. În același timp, autoritățile urmăresc extinderea capacităților de stocare și finalizarea unor proiecte de termocentrale pentru a asigura o producție internă mai stabilă în viitorul apropiat.