Instabilitatea politică prin care trece România, marcată de absența unui guvern cu puteri depline după cele patru nominalizări de premier făcute de președintele Dan, generează costuri economice semnificative. Deși S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al țării la BBB-/A-3, acesta se află la limita categoriei recomandate investițiilor, păstrând totodată o perspectivă negativă asupra stabilității financiare.
Unul dintre principalele efecte economice este creșterea dobânzii pe care statul trebuie să o plătească pentru a se împrumuta. Într-o perioadă în care România are nevoie de finanțări masive, investitorii solicită randamente mai mari din cauza incertitudinii privind consolidarea fiscală. Reuters a raportat că randamentele obligațiunilor românești pe zece ani au crescut cu aproximativ 60–80 de puncte de bază în doar două săptămâni, atingând niveluri maxime din ultimul an.
Incertitudinea politică exercită, de asemenea, presiune asupra valorii leului, risc care poate afecta direct consumatorii. Deși cursul este influențat de mulți factori, blocajul politic a coincid cu slăbirea monedei și cu creșterea randamentelor obligațiunilor. Un curs mai slab al leului duce la creșterea prețurilor la importuri, afectând costul bunurilor de consum, al materiilor prime și al echipamentelor, ceea ce poate alimenta inflația într-o economie deja vulnerabilă.
S&P Global Ratings a subliniat că procesul prelungit de formare a guvernului reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru țară. Agenția avertizează că lipsa unui guvern stabil ar putea împiedica reducerea deficitului fiscal planificată pentru anii 2027 și 2028. Dacă ajustarea fiscală nu va fi implementată conform previziunilor, există riscul unei retrogradări către categoria de investiții speculative, cunoscută sub denumirea de „junk”, ceea ce ar crește și mai mult costurile de finanțare.
Pe lângă aceste aspecte, rezervele valutare ale BNR au înregistrat o scădere semnificativă în luna septembrie. Acestea au coborât de la 64,87 miliarde la 60,06 miliarde de euro, o diminuare de aproximativ 4,8 miliarde de euro. Deși o parte importantă din această scădere este explicată de plăți de aproximativ 2,7 miliarde de euro legate de datoria publică și de operațiuni ale Ministerului Finanțelor, evoluția rezervelor rămâne un indicator de urmărit.
În contextul actual, lipsa unei decizii politice stabile duce la amânarea investițiilor și la o creștere economică mai lentă. Companiile și fondurile de investiții tind să aștepte claritatea politică înainte de a lansa proiecte noi sau de a angaja personal. Această perioadă de incertitudine transformă riscul politic într-o factură economică reală, care se manifestă prin venituri bugetare mai slabe și prin dificultatea de a oferi investitorilor o perspectivă credibilă pe termen lung.