Situația politică actuală din România, marcată de absența unui guvern cu puteri depline după cele patru nominalizări de premier făcute de președintele Dan, începe să genereze costuri economice palpabile. Deși economia nu se oprește, instabilitatea aduce o factură care se manifestă prin creșterea costurilor de finanțare și prin incertitudinea care afectează piețele financiare. Această perioadă de blocaj pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a implementa măsuri de consolidare fiscală necesare pe termen lung.
Unul dintre principalele efecte este creșterea dobânzii pe care statul trebuie să o plătească pentru a se împrumuta. Într-un context în care România trebuie să refinanțeze datorii vechi și să finanțeze cheltuieli noi, randamentele obligațiunilor pe zece ani au crescut cu aproximativ 60–80 de puncte de bază în doar două săptămâni. Aceste creșteri, raportate de Reuters, înseamnă că banii plătiți pentru dobânzi vor fi prelevați din bugetele viitoare, afectând resurse destinate pensiilor, salariilor sau infrastructurii.
Instabilitatea politică exercită, de asemenea, o presiune asupra valorii leului. Deși cursul este influențat de mulți factori, incertitudinea adaugă un risc suplimentar care poate duce la slăbirea monedei naționale. Un leu mai slab crește costul importurilor de bunuri de consum, materii prime și echipamente, ceea ce poate alimenta inflația. Acest mecanism transformă riscul politic într-un cost direct pentru consumatori, afectând prețurile la chirie, rate sau leasing-uri.
Decizia agenției S&P Global Ratings de a menține ratingul suveran la BBB-/A-3, dar cu perspectivă negativă, subliniază vulnerabilitatea țării. Deși România a evitat retrogradarea în categoria „junk”, agenția avertizează că procesul prelungit de formare a guvernului poate împiedica reducerea deficitului în anii 2027 și 2028. Dacă ajustarea fiscală nu va fi realizată conform planurilor, există riscul unei noi retrogradări, deoarece investitorii caută certitudine privind politicile economice pe termen mediu.
Pe lângă aceste aspecte, rezervele valutare ale BNR au înregistrat o scădere semnificativă în luna septembrie. Valoarea acestora a coborât de la 64,87 miliarde de euro la 60,06 miliarde de euro, o diminuare de aproximativ 4,8 miliarde de euro. Deși această scădere este parțial explicată de plăți de aproximativ 2,7 miliarde de euro legate de datoria publică și operațiuni ale Ministerului Finanțelor, evoluția rezervelor rămâne un indicator de urmărit într-o economie cu deficit extern mare.
În cadrul cadrului economic european, stabilitatea ratingului de investiții este crucială pentru accesul la capital ieftin. O scădere sub pragul de „investment grade” ar crește drastic costurile de împrumut pentru statul român. În prezent, cel mai mare cost ascuns al crizei politice rămâne investiția amânată, deoarece companiile și fondurile evită deciziile majore în absența unui cadru guvernamental stabil care să garanteze continuitatea reformelor și a politicii fiscale.