Problemele economice ale României, în special cele legate de deficitul bugetar și de nivelul cheltuielilor statului, nu vor dispărea odată cu schimbarea componenței Guvernului. Fostul premier Ilie Bolojan a avertizat că măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor financiare nu pot produce rezultate imediate. Aceste provocări vor rămâne pe agenda actualului sau al viitorului Executiv, existând riscul ca o eventuală criză bugetară să degenereze într-o criză economică generalizată.
Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, în cadrul ședinței Biroului Politic Județean al PNL Covasna. Ilie Bolojan a subliniat că România se confruntă cu efectele unor perioade în care cheltuielile statului au depășit posibilitățile bugetare reale. El a explicat faptul că, după ani de consum de resurse mai mari decât cele permise, practic trăind pe datorie, corectarea situației nu poate fi realizată peste noapte.
Liderul PNL a amintit că și-a asumat funcția de prim-ministru în anul 2025 într-un context extrem de dificil pentru țară. El a susținut că a reușit să echilibreze o parte din buget și să redreseze anumite probleme, însă reformele nu au fost finalizate complet. Ilie Bolojan a atribuit întârzierea proceselor de reformă acțiunilor PSD și moțiunii de cenzură care a dus la înfrângerea Guvernului său.
Fostul premier a criticat decizia de a înlătura un Guvern fără ca o alternativă să fie pregătită, în condiții de crize suprapuse. El a enumerat factori precum măsurile de corecție bugetară, seceta și conflictele din Ucraina și din zona Golfului ca surse de presiune. Aceste elemente au afectat sectorul energetic, prețurile la combustibil și domeniul petrochimic, generând o contracție economică pe care a considerat-o inevitabilă.
Ilie Bolojan a menționat că seceta extremă a afectat funcționarea centralei de la Cernavodă, făcând ca 20% din producția de energie a României să nu fie operațională. El a insistat că, pentru a nu anula eforturile românilor, noul guvern trebuie să mențină echilibrele bugetare existente. În acest context complicat, PNL a votat pentru necesitate, încercând să evite complicațiile economice suplimentare.
Gestionarea deficitului bugetar rămâne un subiect central în dezbaterea politică din România, fiind strâns legată de capacitatea de investiții a statului. În timp ce unii lideri propun atragerea investițiilor străine ca soluție pentru reducerea deficitului, alți actori politici pun accent pe necesitatea reformelor administrative și pe menținerea echilibrului fiscal pentru a evita instabilitatea economică.