Guvernul a transmis Comisiei Europene un document oficial prin care proiectează o scădere a deficitului bugetar în anul 2027. Conform raportului transmis în cadrul procedurii de deficit excesiv, nivelul acestuia ar urma să scadă de la 6% din PIB în prezent la 5,2% din PIB în anul respectiv. Această mișcare de echilibrare a finanțelor publice este prezentată ca o etapă necesară pentru respectarea țintelor fiscale impuse de autoritățile europene.
Principala direcție de ajustare fiscală vizează reducerea cheltuielilor de capital, proces care este strâns legat de încheierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În raportul privind acțiunile întreprinse pentru ajustarea deficitului, se precizează că deficitul bugetar ESA este proiectat să se reducă cu 0,8 puncte procentuale până la pragul de 5,2%. Această scădere este condiționată de finalizarea programului de investiții prin PNRR, care va influența direct ponderea cheltuielilor de capital în economia națională.
În ceea ce privește cheltuielile cu salariile bugetarilor și asistența socială, documentul indică o evoluție bazată pe creșterea PIB-ului nominal. După perioada de înghețare a acestor costuri din anii 2025–2026, Guvernul intenționează să mențină ponderea lor în economie fără a le majora raportul față de PIB. Planul se bazează pe prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) pentru anul 2027, care estimează un avans al economiei de 2,2%.
Pentru a asigura continuitatea ajustării fiscale, Guvernul subliniază necesitatea unei politici prudente privind cheltuielile de personal și asistența socială imediat după ieșirea din regimul de înghețare. Un alt pilon al strategiei este îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare, inclusiv prin digitalizarea administrației fiscale. Documentul avertizează totodată asupra importanței evitării unor noi angajamente de cheltuieli care ar putea compromite procesul de reducere a deficitului și corectarea situației până în anul 2030.
Investițiile publice vor fi prioritizate în funcție de impactul lor economic și de sursele de finanțare disponibile, cu un accent pus pe utilizarea fondurilor europene. Această abordare are scopul de a limita presiunea asupra bugetului național. În paralel, veniturile vor fi susținute de măsurile fiscale adoptate anterior, care au vizat restrângerea regimurilor preferențiale, majorarea unor impozite și taxe, precum și extinderea bazelor de impozitare pentru a asigura stabilitatea fiscală.
Procedura de deficit excesiv aplicată României a fost menținută în stare de suspensie la sfârșitul anului trecut. În acea perioadă, Comisia Europeană nu a propus suspendarea fondurilor UE în cadrul procedurii de condiționalitate macroeconomică. Această stare de suspensie permite executivului să implementeze măsurile de ajustare fără riscul iminent de blocare a accesului la fondurile europene, sub condiția respectării progresului în reducerea deficitului.