Guvernul României se află în situația de a identifica în termen de 10 zile suma de 5 miliarde de lei pentru plata restanțelor salariale către magistrați. Această obligație financiară, care reprezintă aproape un miliard de euro, vine în urma unei decizii definitive și executorii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul în care plata nu este efectuată în termenul stabilit, statul va suporta penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
Problema financiară este generată de un val de procese desfășurat în ultimii ani, după ce Înalta Curte și Parchetul General au decis, în 2023, majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această creștere salarială este aplicată retroactiv, începând cu anul 2018, pentru a se alinia unor decizii anterioare ale instanțelor. Anterior, Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plătești și a redirecționat fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.
Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ICCJ, a precizat că, în decursul celor 10 zile, Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor prin demersuri de alocare a banilor. Statul poate achita restanțele către magistrați fie prin plată efectivă, fie prin emiterea unor titluri de valoare. O primă opțiune ar fi utilizarea Fondului de rezervă bugetară, însă aceasta necesită o decizie a premierului și justificarea caracterului urgent al cheltuielilor, având în vedere că obligația provine din litigii cunoscute.
Utilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene este exclusă, deoarece acest instrument este destinat exclusiv gestionării consecințelor unor dezastre naturale majore sau a unor urgențe de sănătate publică. Regulile europene nu permit redirecționarea acestor resurse către plata restanțelor salariale rezultate din litigii între instituțiile unui stat. Nici Rezerva pentru solidaritate europeană nu oferă o soluție, deoarece aceasta finanțează intervenții specifice, nu cheltuieli salariale obișnuite ale statelor membre.
O altă variantă rămâne rectificarea bugetară prin redistribuirea unor sume de la alte capitole de cheltuieli, însă situația este complicată de statutul actual al Executivului. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a declarat că Guvernul interimar nu poate efectua o rectificare bugetară pentru a aloca suma necesară. În lipsa unei rectificări, autoritățile ar putea identifica economii în bugetele instituțiilor publice sau ar putea apela la împrumuturi, cu respectarea regulilor privind deficitul și datoria publică.
În cadrul sistemului de finanțe publice din România, gestionarea deficitului bugetar și a datoriilor este reglementată strict pentru a menține stabilitatea economică. Deciziile privind alocarea fondurilor de rezervă sau rectificările bugetare sunt instrumente cheie utilizate de Guvern pentru a răspunde nevoilor urgente sau neprevăzute. În acest caz, presiunea este accentuată de termenul limită impus de instanță și de riscul acumulării unor penalități financiare semnificative pentru bugetul de stat.