Oficialii Fondului Monetar Internațional au avertizat că perioadele de creșteri bruște ale prețurilor la alimente și energie vor deveni fenomene mai frecvente în viitor. Această evoluție reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității economice globale și contribuie la agravarea sărăciei în rândul populației. Cercetarea publicată marți de instituție analizează trei decenii de strategii guvernamentale utilizate pentru combaterea inflației și propune un model economic nou pentru a proteja gospodăriile cu venituri mici.
Conform analizei, scumpirile masive ale bunurilor de zi cu zi au fost rare pe parcursul istoriei, însă au devenit o sursă recurentă de presiuni sociale în ultimii cinci ani. Acest nou context este alimentat de evenimente geopolitice majore, precum invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și conflictul din Orientul Mijlociu declanșat anul acesta. Chiara Maggi, economistă la FMI, a subliniat că aceste crize ale costului vieții afectează stabilitatea prețurilor, reduc nivelul de trai și amplifică inegalitatea socială.
În ceea ce privește prognozele economice, FMI estimează că economia mondială va crește cu aproximativ 3% în anul 2026, o valoare care rămâne sub media de 3,5% înregistrată în 2024 și 2025. Deși economia a rezistat mai bine decât se anticipa în fața șocului energetic din Orientul Mijlociu, riscurile rămân ridicate. Situația este complicată de faptul că prognoza anterioară din iulie presupunea încheierea războiului din Iran în aceeași lună, însă tensiunile s-au intensificat recent.
Guvernele folosesc diverse măsuri pentru a controla prețurile, însă acestea implică costuri enorme pentru bugetele de stat. Plafonarea prețurilor sau reducerea taxelor pe consum poate costa guvernele de trei până la șase ori mai mult decât s-ar aștepta, în timp ce subvențiile pentru producători pot fi de 22 de ori mai costisitoare. Chiara Maggi a menționat că subvențiile pentru producători sunt adesea ineficiente, deoarece reduc costurile bunurilor care sunt apoi exportate, lăsând contribuabilii interni să subvenționeze consumatorii din străinătate.
Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown, a observat că țările în curs de dezvoltare traversează o criză gravă din cauza combinării prețurilor ridicate la petrol cu datoriile mari și costurile crescute ale împrumuturilor. În acest context, creșterea generală din țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie. Unele state, precum Egipt și Indonezia, au început deja să renunțe la subvențiile generale în favoarea unor transferuri de bani direcționate către segmente specifice ale populației.
Instabilitatea prețurilor la nivel global este strâns legată de volatilitatea piețelor de mărfuri și de conflictele geopolitice care afectează lanțurile de aprovizionare. În perioade de criză, deciziile economice luate de guverne pot avea un impact imediat asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. Expertul Shantayanan Devarajan recomandă implementarea reformelor în perioadele de stabilitate, înainte ca crizele să explodeze și să genereze o rezistență socială uriașă la schimbări.