Fondul Monetar Internațional a publicat marți noul raport World Economic Outlook (WEO), prin care a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei României. Conform noilor date, prognoza privind creșterea produsului intern brut (PIB) a scăzut de la un avans de 0,7% estimat în primăvară, la o contracție de -0,5%. Această revizuire drastică plasează România într-o poziție economică dificilă în raport cu restul continentului.
România se numără printre singurele state din Europa care ar putea înregistra o scădere a activității economice în acest an, alături de Irlanda. Raportul FMI evidențiază un contrast clar cu alte economii din regiune, precum Ucraina, pentru care se estimează un avans de 1% din PIB în 2026, sau Rusia, unde creșterea ar fi de 0,9%. În plan regional, Europa emergentă și în curs de dezvoltare ar trebui să obțină o creștere medie de 1,7% din PIB.
Perspectivele pentru anul 2027 rămân însă mai optimiste, deși și acestea au fost ajustate în jos față de estimările anterioare. FMI prognozează pentru economia României un avans de 2,2% din PIB în 2027, un nivel care depășește ușor media regională de 2,1%, dar care este inferior prognozei de 2,5% din PIB comunicate anterior. Această evoluție indică o încercare de revenire la o traiectorie de creștere după perioada de contracție.
Pe lângă evoluția PIB, raportul semnalează și alte presiuni macroeconomice importante pentru România, inclusiv creșterea ratei șomajului. Expertiza FMI indică faptul că șomajul ar putea ajunge la 6,5% în acest an, de la nivelul de 6,1% înregistrat anul trecut, depășind și prognoza de 6% realizată în primăvară. În același timp, inflația pentru anul 2026 a fost revizuită în sens negativ, de la 7,8% la 8,2%, fiind al treilea cel mai ridicat nivel după Turcia și Ucraina.
Deficitul de cont curent al României ar urma să se corecteze la -7% din PIB în 2026, de la 7,9% din PIB în anul precedent, rămânând însă printre cele mai mari valori din Europa. În regiune, doar Ucraina ar avea un deficit extern mai mare. Raportul menționează și deteriorarea contului curent al Bulgariei, care ar putea trece de la -6,1% din PIB în 2025 la 8% din PIB în 2026, statul fiind încadrat în categoria Europei avansate.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici precum inflația și șomajul este esențială pentru deciziile de politică fiscală și monetară ale statului. În contextul actual, volatilitatea acestor date poate influența direct puterea de cumpărare a consumatorilor și stabilitatea pieței muncii. Evoluția PIB-ului rămâne principalul indicator de care depind planurile de dezvoltare economică și investițiile pe termen lung în țară.