Secretarul de stat din cadrul Ministerului Finanțelor, Florin Zaharia, a declarat că neperformanța instituțiilor publice ale statului este o consecință directă a modului în care au fost formulate politicile publice în ultimii ani. Această afirmație a fost făcută marți, în cadrul unei conferințe de specialitate organizată de CursdeGuvernare, unde oficialul a abordat problemele structurale care afectează economia românească.
Florin Zaharia a evidențiat faptul că politica de salarizare a contribuit la criza de competență din administrație. El a menționat că situația în care experții plătiți să gestioneze politici în domeniul energiei primesc salarii mai mici decât cei dintr-o primărie generală creează probleme serioase. Acest dezechilibru financiar a generat, în timp, un tip de migrare a forței de muncă, afectând capacitatea de funcționare a statului.
Problema reindustrializării a fost identificată drept o dificultate structurală majoră, fiind exemplificată de scăderea de 3,7% a industriei în primele șapte luni ale anului. Florin Zaharia a subliniat că aproximativ jumătate din exporturile României se concentrează pe un singur pilon, reprezentat de mașini și echipamente de transport. Acesta este însă exact sectorul care se confruntă cu cele mai ridicate costuri ale energiei.
Pentru a sprijini producția, Ministerul Finanțelor urmărește o fiscalitate care să nu penalizeze activitatea industrială și să asigure capital pentru investiții. Oficialul a explicat că consolidarea fiscal-bugetară este esențială pentru a menține dobânzile sub control, astfel încât planurile de investiții, atât în sectorul public cât și în cel privat, să nu fie sufocate. Fără acest control, mediul investițional ar rămâne necredibil.
În ceea ce privește sprijinul pentru companii, Florin Zaharia a menționat că eliminarea treptată a impozitului minim pe cifră de afaceri reprezintă un câștig fiscal important. De asemenea, a vorbit despre Ordonanța 8, care permite cumularea profitului reinvestit cu amortizarea accelerată pentru echipamente de producție. Această măsură oferă o cofinanțare temporară pe cash flow pentru proiectele și deciziile investiționale luate în acest an.
În sectorul energetic, România se confruntă cu unele dintre cele mai mari prețuri din Europa. Deși Ministerul Finanțelor nu poate subvenționa schema generală de energie în contextul consolidării bugetare, există soluții structurale pentru noi capacități de producție. Proiecte precum cele două centrale de cogenerare de la Arad și Constanța, finanțate prin PNRR, sunt parte din eforturile de modernizare a infrastructurii energetice naționale.
În contextul economic actual, gestionarea cheltuielilor publice și a salarizării rămâne un subiect sensibil pentru stabilitatea statului. Deciziile privind tăierile de cheltuieli sau intervențiile în sectoarele bugetare pot crea dezechilibre structurale. Monitorizarea indicatorilor de performanță în administrație și în sectorul industrial este crucială pentru evitarea unor scăderi ulterioare ale activității economice.