Ministrul Muncii, Florin Manole, a oferit detalii despre calendarul de reluare a discuțiilor privind proiectul legii salarizării unitare a bugetarilor. Acesta a declarat că procesul va fi reluat cu certitudine în anul 2027, menționând că acesta este un termen foarte larg, dar este cel pe care autoritățile și-l-au asumat. Florin Manole a subliniat că noua legislație trebuie să fie echitabilă și să fie elaborată în colaborare directă cu ministerele și cu sindicatele.
În cadrul declarațiilor sale de la Alba Iulia, Florin Manole a insistat asupra necesității de a păstra anvelopa bugetară actuală. Ministrul a explicat că respectarea angajamentelor semnate de PSD, PNL, USR și UDMR este esențială pentru reducerea deficitului și pentru menținerea țintei de deficit în anii viitori. Această abordare este strâns legată de gândul de a asigura sustenabilitatea cheltuielilor publice, fie că este vorba despre Ministerul Muncii sau alte instituții.
Social-democratul a criticat dur PNL pentru propunerea legii domnului Pîslaru, care a fost ratată ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. Florin Manole a susținut că proiectul a fost respins anterior de miniștrii Sănătății și ai Educației, deși aceștia sunt colegi cu domnul Pîslaru. Ministrul a acuzat PNL de lipsă de onestitate, afirmând că aceștia au respins inițial legea din motive obiective, înainte de a încerca să atribuască responsabilitatea altor entități.
Florin Manole a abordat și rolul sindicatelor, refuzând să le considere dușmani sau partizani, așa cum s-a susținut. El a declarat că sindicatele reprezintă medicii, profesorii, polițiștii și pompierii, fiind reprezentanți legitimi ai celor care muncesc în țară. În același timp, Mihai Ghigiu, ministrul Fondurilor Europene, a menționat că România are nevoie de o lege a salarizării înainte de finalizarea viitorului plan european, pentru care un draft final este așteptat la începutul anului 2028.
Proiectul de lege a întâmpinat dificultăți semnificative la nivel internațional, Comisia Europeană respingând propunerea prezentată de partea română. Decizia a fost luată în urma discuțiilor purtate de miniștrii interimari Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru cu reprezentanții europeni. Motivul principal invocat de Comisia Europeană a fost impactul bugetar prea mare al proiectului, precum și riscul pe care acesta l-ar putea genera asupra echilibrului bugetar al României.
Această situație intervine într-un context în care programul de guvernare prevede o scădere a ponderei cheltuielilor de personal în PIB. Conform acestui plan, raportul cheltuielilor cu personal față de PIB ar trebui să scadă de la nivelul de 9,3% înregistrat în 2024, până la 7,9% în anul 2031. Gestionarea acestor costuri rămâne un punct critic pentru stabilitatea fiscală a statului.