Implementarea noii legi a salarizării unitare pentru personalul plătit din fonduri publice ar putea fi amânată până în anul 2028. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că actul normativ nu poate fi adoptat în următoarele luni, deoarece Executivul trebuie să prioritizeze rezolvarea unor probleme bugetare și sociale majore. Termenul vizat de Guvern pentru adoptarea legislației este anul 2027, însă momentul aplicării efective rămâne condiționat de disponibilitatea resurselor financiare.
Florin Manole a prezentat două scenarii posibile pentru aplicarea reformei. Prima variantă presupune adoptarea legii la începutul anului 2027, cu aplicarea prevederilor în a doua jumătate a aceluiași an, dacă Guvernul va identifica fondurile necesare printr-o rectificare bugetară. A doua variantă prevede adoptarea actului la începutul anului 2027, însă aplicarea efectivă a noilor prevederii salariale să înceapă abia din anul 2028, în funcție de situația bugetară.
Prioritățile actuale ale Guvernului includ elaborarea bugetului de stat pentru anul 2027 și decizii privind indexarea pensiilor sau alocațiilor. Ministrul a subliniat că bugetarea este o prioritate care implică decizii de politică publică pentru diverse forme de sprijin social. În acest context, Guvernul trebuie să gestioneze și alte obligații, precum măsurile de protecție pentru consumatorii vulnerabili, legate de un împrumut de peste 500 de milioane de dolari primit de România de la Banca Mondială la finalul anului 2025.
Estimările pentru cheltuielile cu salariile din sectorul public indică o creștere de la 166 de miliarde de lei în 2026 la 174 de miliarde de lei în 2027. Această diferență de 8 miliarde de lei reprezintă o majorare de aproximativ 4,8% a cheltuielilor estimate. Totuși, Florin Manole a avertizat că aceste cifre sunt doar proiecții oficiale și nu reprezintă o promisiune de majorare a salariilor pentru angajații din sectorul bugetar sau o garanție a creșterii anvelopei de cheltuieli.
Adoptarea noii legislații este strâns legată de respectarea angajamentelor fiscale ale României și de controlul deficitului bugetar. Evoluția cheltuielilor publice depinde de deciziile luate în cadrul legilor de buget și de respectarea regulilor fiscale în raport cu Comisia Europeană. De asemenea, reforma salarizării are un impact asupra jalonelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă calendarul adoptării rămâne incert din cauza necesității de a echilibra bugetul de stat.
În cadrul cadrului fiscal european, gestionarea deficitului bugetar este un element critic pentru stabilitatea economică a României. Autoritățile trebuie să echilibreze cheltuielile cu salariile și pensiile cu veniturile colectate, pentru a respecta limitele de deficit asumate în cadrul programelor de monitorizare. Orice modificare semnificativă a cheltuielilor publice, precum reforma salarizării, trebuie să fie susținută de resurse reale pentru a nu compromite echilibrul macroeconomic al țării.