Florin Cîțu a formulat o serie de recomandări fiscale adresate guvernului, cu scopul de a influența elaborarea bugetului pentru anul 2027. Fostul premier susține că, pentru a sprijini creșterea bunăstării cetățenilor, noul buget trebuie să se concentreze pe reducerea povării fiscale și pe limitarea intervenției statului în activitățile economice. Propunerea sa include un set de opt măsuri specifice menite să modifice structura actuală a taxelor aplicate în România.
Printre principalele propuneri de reformă se numără reducerea cotei de TVA la nivelul de 19% și diminuarea impozitului pe dividende de la 16% la 5%. Florin Cîțu solicită, de asemenea, eliminarea supraimpozitării aplicate contractelor de muncă part-time, precum și a taxelor suplimentare care vizează concediile medicale. Aceste măsuri ar trebui să contribuie la o gestionare mai eficientă a resurselor financiare ale cetățenilor și ale companiilor.
O altă componentă importantă a reformelor propuse vizează modul de calculare a contribuției la sănătate. Florin Cîțu propune ca plata CASS să fie calculată pe baza venitului cel mai mare, eliminând astfel sistemul actual de contribuții separate pentru fiecare sursă de venit în parte. Această schimbare ar simplifica procesul de impozitare și ar evita multiplicarea taxelor pe aceleași sume de bani de către autorități.
Fostul premier a subliniat că direcția politicii economice poate fi anticipată prin analiza componenței echipei guvernamentale înainte de prezentarea bugetului. Florin Cîțu avertizează că, dacă persoanele care au majorat taxele rămân în funcții, acest lucru va semnala o continuare a politicilor fiscale actuale. „Menținerea lor va fi semnalul că ne așteaptă o perioadă și mai dură”, a declarat acesta, făcând distincția între bunăstarea statului și cea a populației.
În viziunea sa, un guvern care prioritizează statul va opta pentru taxe mai mari și o intervenție mai pronunțată, reducând în același timp libertatea economică. Florin Cîțu consideră că alegerea între un model de creștere sau unul de restricție fiscală se va vedea prin deciziile privind funcționarii publici implicați în creșterea impozitelor. Această analiză funcționează ca un indicator al viitoarei stabilități economice a țării.
Propunerile de modificare a regimului fiscal apar într-un context în care deciziile de bugetare au un impact direct asupra capacității de consum a populației și a investițiilor private. În România, orice modificare a cotei de TVA sau a impozitării dividendelor influențează direct fluxurile de capital și prețurile de la raft, fiind subiecte de interes constant pentru sectorul economic și pentru contribuabilii care urmăresc stabilitatea costurilor de viață.