Florin Cîțu a criticat decizia Băncii Naționale Române de a menține dobânda de politică monetară la nivelul actual, în condițiile în care banca centrală estimează o creștere a inflației până la sfârșitul anului. Fostul ministru al Finanțelor Publice susține că această abordare poate duce la prețuri mai mari pentru cetățeni, oferind în același timp o imagine falsă asupra sănătății economiei. Criticile au apărut imediat după ședința de astăzi, 8 octombrie, în care BNR a stabilit dobânda la 6,50% pe an.
Decizia BNR vine după ce inflația a înregistrat o scădere de la 10,42% în luna iunie la 6,17% în luna august. Totuși, banca centrală avertizează că prețurile ar putea crește din nou până la finalul anului, pe fondul scumpirii energiei, a materiilor prime și a carburanților. Florin Cîțu a subliniat că, în ciuda acestor estimări de creștere a inflației, dobânda a rămas neschimbată, ceea ce înseamnă că ratele dobânzilor din piață nu vor scădea în perioada următoare.
Fostul ministru a argumentat că o inflație mai ridicată duce la creșterea PIB-ului nominal, ceea ce face ca deficitul și datoria publică să pară mai mici în raport cu economia. „Aceasta pare să fie justificarea neoficială a compromisului: viață mai scumpă pentru români în schimbul unor indicatori macroeconomici cosmetizați”, a declarat Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook. El a pus la îndoială dacă obiectivul principal al BNR este stabilitatea prețurilor sau dacă inflația este folosită pentru a masca situația finanțelor publice.
Impactul acestei decizii asupra cetățenilor este direct, deoarece dobânda de politică monetară influențează ratele tuturor creditelor și dobânzile depozitelor în lei. Dacă dobânda BNR crește, ratele plătite de români sau de companii cresc automat, la fel și veniturile pe care băncile le oferă pentru depozite. Florin Cîțu a menționat că BNR a schimbat estimările, afirmând că „BNR s-a sucit” prin faptul că acum prevede o inflație mai mare, deși anterior a susținut că aceasta va scădea.
În contextul economic actual, economia României a stagnat în trimestrul al doilea, în timp ce consumul populației a continuat să scadă. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic, deși scăderea a fost mai redusă față de reculul de 0,1% din primele trei luni ale anului. De asemenea, exporturile nete au afectat evoluția economică, iar deficitul comercial și cel de cont curent au crescut în perioada aprilie-iunie, după perioade de diminuare a acestor dezechilibre.
Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR este programată pentru data de 12 noiembrie 2026. Deciziile luate în cadrul acestor întâlniri sunt esențiale pentru stabilitatea monetară a țării și pentru gestionarea riscurilor de inflație. Monitorizarea evoluției prețurilor la energie și combustibili rămâne un factor critic pentru prognozele economice viitoare ale autorităților monetare din România.