Există premise și șanse ca cel puțin unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă să fie repornit la începutul lunii noiembrie. Această posibilitate a fost menționată de Cristian Bușoi în cadrul evenimentului Energy Forum Ediția a XVI-a: Energia României: de la criză la avantaj economic. Repornirea vine după ce primul reactor a fost închis la sfârșitul lunii iulie, iar pe al doilea s-a procedat la închiderea sa pe 13 august.
În ciuda acestei redeschideri, Cristian Bușoi a subliniat că procesul nu va genera automat scăderi ale prețurilor la electricitate. Această afirmație se datorează faptului că prețurile sunt relativ aliniate pe Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât la nivel regional, cât și european. Atât timp cât o parte semnificativă din electricitatea României se tranzacționează pe PZU, fără o trecere către contracte pe termen lung, volatilitatea va persista.
În ceea ce privește poziția României în Uniunea Europeană, prețurile nu sunt cele mai mari în termeni absoluți. Conform lui Cristian Bușoi, România se situația în primul semestru din 2026 pe locul 9 în UE privind prețurile absolute pentru populație. Totuși, dacă se face ajustarea prețului la puterea de cumpărare, România poate fi considerată având cel mai mare preț la electricitate din Uniunea Europeană.
Analiza indică și o presiune economică asupra sectorului industrial, unde prețul mediu pentru 2025 este de aproximativ 110 euro/MWh, fiind ușor peste media europeană. Prețurile ridicate afectează competitivitatea industriilor energo-intensive și contribuie la scumpirea produselor, având efecte asupra inflației. Cristian Bușoi a precizat că această problemă a costurilor ridicate este una europeană, fiind influențată de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.
În contextul investițiilor, s-a observat că proiectele private și dezvoltarea capacităților de producție ale prosumatorilor au ajutat la extinderea sistemului energetic. Totuși, Cristian Bușoi a menționat că investițiile companiilor de stat ar fi putut avansa într-un ritm mult mai rapid. El a considerat că există o întârziere în procese, care ar fi putut fi accelerată prin acțiunile instituțiilor publice și ale Ministerului Energiei.
Situația de presiune generată de închiderea reactoarelor în această vară va avea repercurși asupra prețurilor și în perioada de toamnă și iarnă a acestui an, precum și în primăvara anului viitor. Redeschiderea reactorului la începutul lunii noiembrie este văzută ca o posibilă soluție pentru a calma parțial tensiunile de pe piața energetică, deși influența prețurilor europene rămâne un factor major de volatilitate.