Există un risc real ca taxele pentru cetățenii și companiile din România să crească începând cu anul 2027. Această avertizare a fost lansată de profesorul de economie Radu Nechita, care a subliniat că pericolul de creștere a sarcinilor fiscale este alimentat de deficitul bugetar constant. Specialistul a observat că, de la anul 1990, toate guvernele au funcționat cu un deficit bugetar, chiar și în perioadele când economia de țară a cunoscut o creștere semnificativă.
Radu Nechita a menționat că politicienii vorbesc despre redimensionarea statului, însă fără a oferi detalii clare despre modul în care vor implementa această schimbare. Conform expertului, până în acest moment, măsurile de austeritate au fost aplicate în principal asupra întreprinzătorilor români și asupra celor care plătesc taxe. Această abordare a pus presiune pe contribuabilii care își respectă obligațiile, în loc să caute alte soluții pentru echilibrarea bugetului de stat.
În cadrul programului de guvernare, se prevede renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând de la 1 ianuarie 2027. Luca Niculescu argumentează că această taxă actuală descurajează investițiile și afectează competitivitatea mediului de afaceri. Motivul principal este faptul că IMCA se aplică direct asupra veniturilor din cifra de afaceri, fără a lua în calcul profitul efectiv realizat de companii în perioada respectivă.
Programul propus include și păstrarea cotei unice de impozitare, cu scopul de a limita evaziunea fiscală prin eficientizarea colectării. Totodată, se planifică o reorganizare majoră a administrației fiscale prin fuziunea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu Autoritatea Vamală Română. Această nouă structură unică va utiliza baze de date integrate pentru a coordona controalele, urmărind creșterea veniturilor la buget și combaterea mai eficientă a contrabandei.
Planurile de reformă fiscală și administrativă sunt menite să optimizeze colectarea fără a impune sarcini financiare noi celor care respectă legea. Prin comasarea instituțiilor de control, statul urmărește o monitorizare mai strictă a fluxurilor comerciale și a activității economice. Obiectivul central al acestei reorganizări este de a asigura resurse bugetare suplimentare prin combaterea fraudelor, într-un context în care deficitul rămâne o problemă structurală a economiei.
Evoluția politicii fiscale în România este strâns legată de gestionarea deficitului bugetar și de deciziile privind pilonii de protecție socială. În acest context, Premierul Luca Niculescu a lăsat deschisă posibilitatea unor eventuale schimbări la nivelul Pilonului 2 de pensii. Aceste decizii economice majore pot influența direct capacitatea de consum a populației și stabilitatea financiară a companiilor din țară pe termen lung.