Ministerul Finanțelor a anunțat că, în primele nouă luni ale anului 2026, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 78,52 mld lei. Această valoare reprezintă 3,82% din PIB, ceea ce indică o scădere semnificativă de 1,53 puncte procentuale față de perioada similară a anului 2025, când deficitul a fost de 102,47 mld lei, adică 5,35% din PIB. Rezultatul reflectă o gestionare diferită a resurselor publice în acest interval de timp.
Veniturile totale ale bugetului au însumat 522,07 mld lei în primele nouă luni ale anului 2026, marcând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Din aceste sume, încasările din impozitul pe profit au ajuns la 30,13 mld lei, cu o creștere de 8,7%, în timp ce veniturile nete din TVA au înregistrat o majorare de 24,8%, totalizând 18,27 mld lei. Această evoluție a TVA a fost influențată direct de modificările de cote prevăzute prin Legea nr. 141/2025.
Pe partea de cheltuieli, sumele totale au ajuns la 600,59 mld lei, reprezentând o creștere nominală de 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, raportat la PIB, cheltuielile au scăzut de la 29,7% la 29,2%. Cheltuielile de personal au însumat 122,14 mld lei, fiind cu 4,54 mld lei mai mici decât în anul anterior, pe fondul reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale implementate în perioada 2025-2026.
Investițiile publice au cunoscut o creștere importantă, ajungând la 107,77 mld lei, de la 82,62 mld lei în perioada precedentă, ceea ce reprezintă un salt de 25,17 mld lei. Din această sumă, 70,68% reprezintă plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, inclusiv asistența financiară nerambursabilă pentru PNRR. În acest context, sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 48,79 mld lei, o creștere de 39,3% față de anul trecut.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că disciplina bugetară și dezvoltarea trebuie să meargă mână în mână pentru a fi sustenabile. Acesta a declarat că nu se poate confunda absorbția fondurilor europene cu reforma reală a statului și a cerut o evaluare riguroasă a fiecărei investiții. Alexandru Nazare a menționat că bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci unul al responsabilității și al rezultatelor concrete.
Situația deficitului bugetar rămâne un subiect de monitorizare atentă în cadrul politic și economic, existând avertismente privind posibile creșteri ale acestuia. În timp ce datele oficiale de la Ministerul Finanțelor indică o tendință de consolidare, alte voci au semnalat riscul ca deficitul să poată ajunge aproape de 7%, în funcție de evoluțiile economice și deciziile de politică fiscală luate în perioada următoare.