Eugen Teodorovici, fostul ministru al Finanțelor Publice, a avertizat că datoria publică a României ar putea ajunge la un prag critic de 70% din PIB până la finalul acestui an. În cadrul unei emisiuni, acesta a subliniat că deficitul bugetar real va depăși ținta oficială de 6,2%. Fostul ministru a acuzat Guvernul de subfinanțarea cheltuielilor obligatorii, afirmând că bugetul a fost construit astfel încât cifrele să arate bine doar pe hârtie.
Conform declarațiilor lui Teodorovici, bugetul pentru anul 2026 a fost subfinanțat, iar resursele alocate pentru sănătate, ambulanțe și lucrări de construcții vor fi insuficiente până la finalul anului. El a menționat că banii pentru programele de sănătate și facturile pentru lucrări deja efectuate nu vor fi suficienți. Această situație ar însemna că planificarea bugetară a fost eronată sau intenționat dezinformantă pentru a închide cifrele oficiale.
Deficitul de 6,2% ar putea fi mult mai mare dacă sunt incluse obligațiile de plată pentru magistrați, care se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei. În plus, Teodorovici a semnalat existența unor penalități imense pentru neplată, menționând de exemplu un caz de 3,5 miliarde de lei pentru Pfizer. Aceste cheltuieli suplimentare, împreună cu salariile și alte obligații, nu ar fi fost incluse în calculul deficitului prezentat oficial.
Un alt aspect critic este ritmul redus de semnare a convențiilor pentru proiectele de la nivelul administrațiilor locale. Ministerul de Finanțe a scos 10 miliarde de lei pentru primării cu proiecte pe PNRR, însă doar 487 de milioane de lei au fost acoperite prin 23 de convenții semnate. Această neutilizare a fondurilor, în valoare de 9,5 miliarde de lei, contribuie direct la creșterea datoriei, deoarece statul trebuie să contracteze împrumuturi pentru a acoperi lipsa de venituri.
Necesarul de finanțare este într-un ritm accelerat, depășind estimările inițiale ale Guvernului. România și-a planificat pentru anul curent necesarul de 278 de miliarde de lei, însă deja 40% din această sumă a fost utilizată. Dacă se mai ia jumătate din restul de 60% din resurse, datoria poate atinge pragul de 70%. Această evoluție reflectă o presiune constantă asupra bugetului de stat și asupra capacității de plată a țării.
Situația financiară a României este marcată de o presiune ridicată asupra cheltuielilor, în contextul în care datoria publică a urcat la 61,4% din PIB la sfârșitul lunii mai 2026. România se află în procedură de deficit excesiv încă din anul 2020, având un deficit de 9,3% din PIB în 2024 și 7,9% în 2025. În acest context, plățile pentru dobânzi au depășit deja 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului.