Managerii din sectoarele economice cheie din România anticipează o perioadă de schimbări semnificative pentru ultimele trei luni ale anului 2026. Conform datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), industria prelucrătoare și sectorul construcțiilor se confruntă cu previziuni de scădere a activității și a numărului de angajați. În același timp, prețurile sunt estimate în creștere în toate domeniile analizate, ceea ce indică o presiune continuă asupra costurilor de producție și servicii.
În industria prelucrătoare, prognozele indică o diminuare moderată a volumului de producție, cu un sold conjunctural de -6%. Această scădere este însoțită de o reducere a forței de muncă, numărul de salariați urmând să scadă cu un sold de -8%. Totuși, prețurile produselor industriale ar putea experimenta o creștere marcată, soldul conjunctural fiind estimat la +28%, conform datelor furnizate de INS pentru perioada octombrie-decembrie.
Sectorul construcțiilor prezintă cifre și mai prudente, cu un volum al producției estimat să scadă cu un sold conjunctural de -16%. Managerii din acest domeniu prevăd, de asemenea, o reducere moderată a numărului de salariați, cu un sold de -6%. Cel mai ridicat nivel de creștere a prețurilor se înregistrează tot aici, la lucrările de construcții, unde soldul conjunctural este de +38%, indicând o tendință de majorare a costurilor.
În ceea ce privește comerțul cu amănuntul și serviciile, managerii estimează o relativă stabilitate a activității economice. În comerț, cifra de afaceri ar putea rămâne stabilă, cu un sold de +1%, iar numărul de angajați ar putea rămâne constant, cu un sold de +2%. În sectorul serviciilor, soldul conjunctural pentru cifra de afaceri este de -4%, însă numărul salariaților ar urma să rămână relativ stabil, cu un sold de -4%, în timp ce prețurile vor crește cu +19%.
În comerțul cu amănuntul, tendința de creștere a prețurilor este susținută de faptul că 38% dintre respondenți estimează majorări, în timp ce doar 3% prevăd scăderi, rezultând un sold de +35%. Pentru a înțelege aceste date, trebuie menționat că soldul conjunctural exprimă diferența dintre ponderea managerilor care anticipează o evoluție pozitivă și cea a celor care prevăd o evoluție negativă, indicând tendințele estimate, nu procentul efectiv de creștere.
Aceste prognozi economice apar într-un context în care indicatorii demografici din România arată o tendință de scădere a populației după domiciliu. Fenomenul de îmbătrânire demografică a devenit tot mai accentuat, influențând modul în care managerii anticipează disponibilitatea forței de muncă și evoluția pieței de evenimente economice pe termen lung în țară.