Primarul Emil Boc a refutat îngrijorările privind disponibilitatea fondurilor necesare pentru construcția metroului din Cluj-Napoca. Edilul susține că proiectul este protejat de un contract de finanțare semnat la 28 septembrie 2026 cu Ministerul Transporturilor. Această poziție vine ca răspuns la avertismentele lansate de Horațiu Cosma, care a semnalat riscuri legate de supracontractarea axelor europene în care au fost mutate proiecte din PNRR.
Disputa a început după ce Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat în emisiunea Harta de Impact că axa europeană respectivă este supracontractată cu aproximativ 300%. Conform acestuia, deși sumele apar în documente, există o incertitudine privind existența efectivă a banilor. Cosma a descris mecanismul de finanțare ca fiind un „sac fără fund”, subliniind că disponibilitatea integrală a fondurilor nu este garantată.
În contrast, Emil Boc a prezentat detaliile contractului semnat, afirmând că acesta acoperă valoarea finanțării în două etape distincte. Pentru perioada ce duce până la sfârșitul anului 2029, primarul a indicat o sumă de 357 de milioane de euro. Din acest total, 300 de milioane de euro ar proveni din fonduri europene, 47 de milioane de euro din bugetul de stat, iar aproximativ 10 milioane de euro ar fi asigurate de la bugetul local.
Pentru etapa următoare a lucrărilor, Emil Boc a precizat că resursele vor fi provenite din viitorul exercițiu financiar european și din alte surse. Acestea includ fonduri verzi, precum și contribuții de la bugetele naționale și locale. Primarul a insistat asupra faptului că contractul de finanțare este valabil pentru întreaga sumă necesară, respingând astfel ideea că proiectul ar putea rămâne fără resurse financiare pe parcursul execuției.
Pe lângă aspectele financiare, edilul a solicitat un calendar clar pentru începerea lucrărilor de forare în subteran. În prezent, proiectarea pentru cele șapte stații este în desfășurare, două dintre acestea fiind într-o fază avansată. Emil Boc a menționat că există dificultăți tehnice, precum problemele de stabilitate a terenului în zona puțului de lansare, care au necesitat lucrări suplimentare de consolidare pentru a asigura continuitatea procesului de forare.
Proiectele de infrastructură majoră din România sunt strâns legate de gestionarea fondurilor europene și a bugetului de stat. În contextul economic actual, monitorizarea fluxurilor de numerar este critică, având în vedere că refuzurile la plată au ajuns la 315 milioane de lei în septembrie, reprezentând o creștere de 12% față de luna august. Această evoluție subliniază importanța certitudinii financiare pentru proiectele de investiții pe termen lung.