România se confruntă cu o situație critică în ceea ce privește nivelul de educație financiară al populației, fiind sub media europeană și cea a țărilor vecine. Datele indică necesitatea transformării Programului Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR) dintr-un proiect pilot local într-o politică publică aplicată la nivel național. Obiectivul este asigurarea unui acces egal la informații structurate, indiferent de regiunea de proveniență, mediul social sau etnia tinerilor.
Conform datelor OECD, România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte în 2023, fiind pe unul dintre ultimele locuri dintre cele 39 de țări evaluate. Această evoluție, deși în creștere față de 51 în 2020, rămâne sub media internațională de 60 de puncte. Componenta de comportament financiar este cea mai deficitară, înregistrând doar 42 din 100 de puncte, ceea ce subliniază dificultatea populației de a aplica cunoștințele în viața cotidiană.
Un aspect îngrijorător este decalajul dintre percepția propriei competențe și realitatea obiectivă. Flash Eurobarometrul 525 din 2023 relevă faptul că 51% dintre români consideră că au cunoștințe financiare ridicate, însă la testele de competență reală, doar 13% reușesc să atingă acest nivel. Această supraîncredere poate duce la decizii financiare costisitoare, precum contractarea unor credite rapide cu dobânzi foarte mari, din lipsa unei înțelegeri corecte a mecanismelor economice.
Programul PNEFR, lansat de ASPES în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, a fost testat în martie 2026 în 15 licee din București. Pilotul a implicat aproximativ 20.000 de elevi, demonstrând eficacitatea unei intervenții sistematice în adolescență. Totuși, experiența actuală este limitată geografic, în timp ce disparitățile economice regionale sunt mari, de exemplu densitatea IMM-urilor în București fiind de 44,4 la 1.000 locuitori, comparativ cu doar 13,1 în regiunea Nord-Est.
Extinderea acestui model la nivel de țară ar putea îmbunătăți indicatorii economici macro, precum densitatea antreprenorială. Datele arată că țări precum Bulgaria și Ungaria au o densitate de întreprinderi mici și mijlocii mai mare decât România, în ciuda unor venituri medii diferite. Educația financiară timpurie este văzută ca un instrument de coeziune care poate ajuta la transformarea veniturilor în investiții și inițiative de afaceri, reducând vulnerabilitatea la fraude digitale.
În prezent, România dispune deja de infrastructura de guvernanță necesară prin Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030, adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 378/2024. Această strategie implică instituții precum BNR, ASF și Ministerul Educației. Totuși, pentru a obține rezultate comparabile cu vecinii europeni, este necesară trecerea de la un proiect limitat la o implementare generalizată care să permită monitorizarea progresului prin instrumente internaționale precum testul PISA.