România traversează începutul sezonului toamnă-iarnă într-un context economic marcat de multiple variabile sensibile. Deși inflația a înregistrat o scădere de la 8,16% în iulie la 6,17% în august, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), presiunea asupra prețurilor rămâne semnificativă. Economia este pusă la încercare de dobânzi ridicate, costuri mari de finanțare, un leu care pierde teren în fața euro și prețuri ridicate la energie și carburanți.
Instabilitatea politică a adăugat presiune pe finanțele publice, după ce Parlamentul a respins guvernul propus de Siegfried Mureșan. Acest eveniment a coincid cu o depreciere a monedei naționale, euro depășind 5,34 lei pe piața interbancară, atingând un maxim de aproximativ 5,3459 lei, în timp ce cursul oficial BNR era de 5,2777 lei/euro. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea unui buget credibil pentru 2027 și a avertizat că instabilitatea politică afectează percepția investitorilor.
Banca Centrală încearcă să gestioneze echilibrul dintre variația cursului și cea a dobânzilor. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a descris situația drept una complicată, subliniind riscul ca retragerea lichidității din piață să îngreuneze finanțarea economiei și a bugetului. În prezent, dobânda-cheie este menținută de BNR la nivelul de 6,5%, iar indicatorul IRCC, utilizat pentru creditele cu dobândă variabilă, a urcat la 5,57%, reflectând costurile ridicate de creditare.
Sustenabilitatea finanțelor publice este o preocupare majoră, în condiții de stagnare economică și creștere a costului datoriei. Alexandru Nazare a menționat că, deși nu există o criză de lichiditate imediată, există probleme de credibilitate. Randamentele titlurilor românești au atins maximele ultimului an, România plătește deja cel mai mare randament la 10 ani din regiune, iar necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB.
Puterea de cumpărare a populației este sub presiune din cauza discrepanței dintre creșterea salarială și inflație. În iulie, salariul mediu net a fost de 5.820 lei, însă indicele câștigului salarial real a fost de 97,5%, ceea ce indică o scădere de aproximativ 2,5% a puterii de cumpărare față de anul anterior. Serviciile au înregistrat o creștere de preț de 11,28% față de august 2025, ceea ce limitează spațiul de consum al gospodăriilor.
Riscurile externe, în special șocurile energetice, pot influența direct inflația. Prețurile gazelor europene au depășit 80 euro/MWh în septembrie, pe fondul perturbărilor de aprovizionare. În România, prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare a crescut în august cu aproximativ 26% față de iulie. Această volatilitate, combinată cu prețurile la carburanți de aproximativ 10-11 lei/litru, menține economia într-un regim de incertitudine ridicată.