Economia României se poate confrunta cu o perioadă de contracție în anul 2026, cu o scădere a PIB-ului de 1%, conform unei analize realizate de Capital Economics. Perspectivele pentru o redresare economică susținută sunt evaluate ca fiind slabe, într-un context marcat de un deficit bugetar ridicat și de o instabilitate politică persistentă. Economiștii Liam Peach, William Jackson și Nicolas Crittenden avertizează că procesul de reducere a deficitului fiscal devine tot mai dificil din cauza blocajului politic.
Evoluția economică a României este considerată mai puțin optimistă decât consensul general pentru Europa emergentă, deoarece înăsprirea fiscală ar putea menține activitatea aproape de stagnare. Analistii notează că, deși economia a ieșit la limită din recesiune în trimestrul al doilea, indicatorii de activitate pentru trimestrul al treilea rămân foarte slabi. De asemenea, impulsul generat de intrările de fonduri europene pare să se fi estompat, lăsând loc unor presiuni negative asupra creșterii.
Piața muncii și nivelul prețurilor sunt alte elemente care vor pune presiune pe economie, în special prin scăderea salariilor reale, care a înregistrat o scădere de 6,8% în trimestrul al doilea față de anul anterior. Rata șomajului este estimată să crească progresiv de la 6,1% în 2025 la 6,7% în 2026, atingând nivelul de 7,1% în 2027 și menținându-se la acest nivel și în 2028. Majorările de TVA de anul trecut sunt menționate ca un factor care a menținut inflația la un nivel ridicat.
În ceea ce privește inflația, Capital Economics estimează un nivel de 8,3% pentru anul 2026, urmând ca aceasta să scadă la 5% în 2027 și la 4% în 2028. Rata politicii monetare a BNR ar putea rămâne la 6,5% la sfârșitul anului 2026, cu o posibilă reducere de 25 de puncte de bază abia în trimestrul al treilea din 2027. Datoria publică guvernamentală ar urma să crească constant, de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,3% în 2028.
Situația politică reprezintă o constrângere majoră, în special dificultățile întâmpinate de Președintele Dan în numirea unui premier capabil să conducă un guvern stabil. Lipsa fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) ar putea încetini ritmul de reducere a deficitului bugetar. Analistii subliniază că menținerea direcției de consolidare fiscală este esențială pentru limitarea randamentelor obligațiunilor și pentru evitarea unei retrogradări a ratingului de credit sub nivelul de „investment grade”.
Pozițiile externe ale României sunt identificate ca fiind printre cele mai vulnerabile din regiune, fiind expuse unor riscuri în cazul unui scenariu nefavorabil privind prețurile energiei. Această vulnerabilitate este accentuată de deficitul de cont curent, care este estimat la 7,5% din PIB în 2026, după un nivel de 7,8% în 2025. Monitorizarea stabilității piețelor financiare rămâne critică pentru posibilitatea băncii centrale de a relaxa politica monetară în viitor.