Dobândzile la care se împrumută statul român prin intermediul titlurilor de stat pe termen de zece ani au înregistrat o creștere joi, ajungând la nivelul de 7,69%. Această evoluție reprezintă o majorare de 0,25 de puncte procentuale față de nivelul de 7,44% raportat miercuri. Schimbarea sură în contextul unei tendințe globale de creștere a dobânzilor pe toate piețele financiare, într-un moment în care agenția de rating Standard&Poor’s se află în România.
Situația dobânzilor românești este marcată de o presiune constantă în ultima perioadă. Conform datelor furnizate de platforma TradingEconomics.com, în ultimele lungi de o lună, dobânzile din România au crescut cu un total de 0,75 de puncte procentuale. Această tendință ascendentă vine într-un moment în care Bloomberg a menționat săptămâna trecută că România deține deja dobânzi de tip junk, deși nu a fost retrogradată oficial, fiind cele mai mari din Uniunea Europeană.
Partea financiară a țării este monitorizată atent de creditorii internaționali, precum banca americană JPMorgan. Aceasta a emis un avertisment explicit, în data de 4 septembrie, referitor la riscurile asociate unui guvern minoritar PSD care ar putea crește cheltuielile spre finalul anului. JPMorgan a subliniat riscurile legate de majorarea deficitului bugetar, creșterea sumelor necesare pentru plata dobânzilor și posibilele promisiuni ale unor politicieni privind scăderea taxelor.
Obiectivele de consolidare fiscală rămân critice pentru stabilitatea economică a României. Statul își propune pentru anul curent reducerea deficitului la nivelul de 6,2%, însă pentru anul viitor este necesară o scădere mai drastică, până la 5%. Pe termen lung, România trebuie să atingă limita de 3% prevăzută în tratatele europene asumate, un proces care este influențat și de ratingurile oferite de agenții precum Moody’s și Fitch, care au menținut statutul de țară recomandată investițiilor.
Factorii macroeconomici influențează direct costul împrumutului statului. Pe lângă problemele specifice legate de deficitul bugetar și contextul politic intern, există un fenomen global de creștere a dobânzilor determinat de inflația ridicată. Această inflație este alimentată, la rândul ei, de creșterea prețului petrolului la nivel mondial, ceea ce pune presiune pe toate piețele de capital și afectează capacitatea de finanțare a guvernelor.
În cadrul cadrului economic european, gestionarea deficitului este strict reglementată prin tratate. România urmărește respectarea limitelor de 3% pentru deficitul bugetar, o țintă impusă de normele europene pentru a asigura stabilitatea financiară. Monitorizarea constantă de către agenții de rating precum Standard&Poor’s, Moody’s sau Fitch este esențială pentru menținerea încrederii investitorilor și pentru controlul costurilor de îndatorare ale statului.