Situația demografică din România evidențiază un dezechilibru generațional tot mai pronunțat, în care numărul persoanelor de peste 65 de ani este cu aproape 40% mai mare decât cel al copiilor sub 15 ani. Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, la 1 iulie populația după domiciliu a depășit 21 de milioane de persoane, însă această cifră este cu 0,5% mai mică față de anul precedent. În prezent, țara numără peste 4 milioane de vârstnici și aproximativ 2,9 milioane de copii.
Analiza ratei fertilității la nivel județean relevă existența unor regiuni unde numărul nașterilor rămâne ridicat. Județul Sălaj ocupă un loc important în topul fertilității, având o rată de 1,80 conform datelor Eurostat. Pe locul primul se află județul Suceava, unde rata fertilității este de 1,81. Medicul obstetrică-ginecologie Florin Borgovan a observat că numărul mamelor minore este într-o creștere îngrijorătoare, menționând totodată dorința tatăților de a avea mai mulți copii în această regiune.
În contrast cu zonele cu fertilitate ridicată, în Cluj rata scade la 1,22, iar în județul Ilfov se înregistrează cel mai scăzut nivel, de doar 1,09. Femeile din zonele urbane sau din județele cu rate mici amână nașterea copiilor din motive economice, prioritizând stabilitatea locului de muncă și proprietatea imobiliară. Medicul ginecolog Răzvan Ciurtea avertizează că această amânare crește riscul de infertilitate, deoarece vârsta aduce elemente de risc legate de patologiile asociate sarcinii și procesului de naștere.
Sociologul Ioan Hosu explică aceste diferențe prin fenomenul unei Românii polarizate, unde tradiția și religia influențează deciziile de a avea copii în anumite comunități. În zonele urbane, deși veniturile pot fi mai mari, costul vieții și accentul pus pe carieră modifică stilul de viață. Această polarizare creează un contrast puternic între regiunile unde tradiția comunității susține natalitatea și cele unde factorii economici și stilul de viață modern limitează numărul de nașteri.
La nivelul Uniunii Europene, rata fertilității a scăzut în 2024 la 1,34, marcând cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani. În cadrul acestui context european, Bulgaria și Franța au înregistrat o rată de 1,72 nașteri vii per femeie, în timp ce în Spania aceasta a fost de 1,10, iar în Malta de doar 1,01. În România, tendința de scădere este confirmată de faptul că anul trecut s-au născut mai puțin de 146.000 de copii, cel mai mic număr din ultimul secol.
Evoluția demografică a României se înscrie într-un context de scădere a populației totale, observată prin reducerea numărului de locuitori de la un an la altul. Datele oficiale indică faptul că grupele de vârstă foarte mici sunt extrem de reduse, copiii cu vârste între zero și patru ani reprezentând doar 3,9% din întreaga populație a țării. Această structură demografică reflectă dificultățile de adaptare la noile realități economice și sociale ale societății contemporane.