România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește gradul de dependență al companiilor private de creditul furnizor, conform datelor prezentate de Luminița Moroșan, Competence Center Manager Credit and Bonds, GrECo România. Această dependență este estimată la un nivel de 60-65%, situând țara la același nivel cu Bulgaria și Croația. Situația este însoțită de o disciplină de plată deficitară, care afectează echilibrul financiar al mediului de afaceri local.
În ceea ce privește termenele de plată, media actuală pentru companiile private este de aproximativ 80 de zile, deși se observă o ușoară scădere față de perioada precedentă. Luminița Moroșan a subliniat că raportul dintre creditul bancar și creditul furnizor este de unu la trei, deși creditul bancar a cunoscut o creștere recentă. Această valoare de 80 de zile depășește recomandarea Uniunii Europene, care propune un termen de 60 de zile pentru a menține stabilitatea fluxurilor de numerar.
Problemele financiare devin mult mai severe în cazul companiilor de stat, unde termenele de plată depășesc pragul de 280 de zile. Această întârziere masivă generează dificultăți majore pentru partenerii acestora, fenomen observat în mod clar în sectorul construcțiilor. În acest domeniu, întârzierea plăților de la marii contractori se propagă rapid către furnizori, creând un efect de domino care pune sub presiune întreaga rețea de parteneri comerciali.
Piața asigurărilor de creanțe traversează o perioadă de turbulențe, reflectând creșterea riscurilor de neplată. Valorile incidentelor de plată au crescut cu peste 60% față de anul trecut, în timp ce numărul acestora a avansat cu 20%. Deși sănătatea financiară a companiilor românești pare încă stabilă, numărul notificărilor de neplată este în creștere, ceea ce duce la o tendință de creștere a cotațiilor pentru polițele de asigurare.
Sectorul construcțiilor și cel al transporturilor sunt printre cele mai expuse din cauza interdependenței ridicate bazată pe creditul furnizor. Luminița Moroșan a menționat că există polițe cu daunalități foarte ridicate în anumite domenii, situația fiind în continuare generalizată. Un risc major identificat pentru anul 2027 în ceea ce privește poziționarea României este cel de downgrade, ceea ce ar putea influența costurile de finanțare.
Gestionarea termenelor de plată și a creditului furnizor este un aspect critic pentru stabilitatea economică, având în vedere că întârzierea plăților afectează direct lichiditatea companiilor mici și mijlocii. În cadrul economiei europene, respectarea termenelor de plată de 60 de zile este un obiectiv de stabilitate, însă în România, disparitatea dintre companiile private și cele de stat rămâne o provocare structurală majoră.