România a înregistrat, în trimestrul al doilea din anul 2026, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, acesta fiind de 9,2% din PIB, conform datelor oficiale publicate de Eurostat pe 21 octombrie. Această valoare este calculată pe bază de serie ajustată sezonier, ceea ce înseamnă că elimină efectele care se repetă anual în același trimestru. România a depășit în acest context alte țări membre, precum Ungaria, care a avut un deficit de 7,2%, și Polonia, cu 5,9%.
Datele publicate de Eurostat arată că media deficitului în Uniunea Europeană a fost de 3,5%, evidențiind decalajul semnificativ al României. Fără aplicarea ajustării sezonieră, deficitul raportat pentru trimestrul al doilea a fost de 7,8%. Este important de menționat că această cifră trimestrială nu reprezintă deficitul total pe tot anul 2026, iar seriile ajustate sezonier sunt supuse revizuirilor periodice. În același trimestru al anului 2025, deficitul ajustat al României fusese de 7,7%.
Există o diferență notabilă între metodologia europeană și cea utilizată de Ministerul Finanțelor, care calculează execuția pe bani plătiți efectiv. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, deficitul pe primele nouă luni din 2026 a fost de 78,5 miliarde de lei, adică 3,82% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă a anului trecut. Pe bani plătiți, deficitul din primul semestru a scăzut cu 41%, ajungând la 2% din PIB, în timp ce după regulile europene, suma a fost de aproximativ 3,4% din PIB.
Diferența dintre cele două metode de calcul pentru primul semestru este de aproximativ 28 de miliarde de lei, conform calculelor efectuate pe datele Eurostat și ale Ministerului Finanțelor. Metodologia europeană înregistrează cheltuiala în momentul în care statul primește bunul sau serviciul, chiar dacă banii nu au fost încă virați. Ministerul Finanțelor a fost solicitat să explice acest decalaj, pe care fostul ministru Adrian Câciu l-a estimat la circa 37 de miliarde de lei, însă nu a publicat încă o reconciliere.
Presiunile bugetare includ plăți precum compensațiile la energie și sumele datorate magistraților prin hotărâri judecătorești, conform mențiunilor ministrului Alexandru Nazare. De asemenea, investițiile din PNRR sunt supuse reprogramării, ceea ce poate influența ambele metode de calcul. România se află în procedura de deficit excesiv, o supraveghere specială a Uniunii pentru țările cu deficit peste 3% din PIB, de la anul 2020. Consiliul UE a cerut țării să iasă din această procedură până cel târziu în 2030.
În cadrul Uniunii Europene, monitorizarea deficitului este esențială pentru stabilitatea fiscală, iar țări precum Ungaria sau Polonia sunt comparate constant cu România în rapoartele Eurostat. Procedura de deficit excesiv implică limite anuale pentru creșterea cheltuielilor și poate influența accesul la fondurile europene. În prezent, România are un rating la ultima treaptă recomandată investițiilor, iar agenția S&P a avertizat că blocajul politic poate pune în pericol procesul de reducere a deficitului bugetar.