Deficitul bugetar al României a ajuns la nivelul de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din anul 2026, conform datelor furnizate de Eurostat. Această evoluție reflectă o volatilitate ridicată a cheltuielilor publice între trimestre, fapt explicat de Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR). Aceste cifre indică o presiune financiară semnificativă asupra bugetului de stat în raport cu perioada precedentă.
Conform datelor provizorii publicate de Eurostat, deficitul guvernamental ajustat sezonier al României a cunoscut o creștere de 3,7 puncte procentuale față de primul trimestru. În perioada de referință a început anului, indicatorul era de 5,5% din PIB, însă în trimestrul al doilea acesta a urcat la 9,2%. Valentin Lazea a menționat că în primul trimestru unele cheltuieli au fost amânate, deoarece bugetul nu fusese încă aprobat oficial.
România ocupă poziția de primă în Uniunea Europeană în ceea ce privește cel mai ridicat deficit guvernamental în perioada analizată. După România, următoarele țări cu indicatori ridicați sunt Ungaria, care a înregistrat un deficit de 7,2% din PIB, și Franța, cu un nivel de 5,9% din PIB. Această situație contrastează cu restul continentului, unde indicatorul general în Uniunea Europeană a crescut de la 3,1% la 3,5% din PIB.
La nivelul zonei euro, deficitul guvernamental ajustat sezonier a ajuns la 3,3% din PIB, în urma creșterii de la 3,2% în trimestrul anterior. În opoziție cu deficitul românesc, cele mai mari excedente guvernamentale au fost raportate în Cipru, cu 3,3% din PIB, Danemarca, cu 2,7%, și Grecia, cu 2,2%. Alte țări cu surplusuri au fost Irlanda, cu 1,9% din PIB, și Portugalia, cu 0,8% din PIB.
Valentin Lazea a declarat că Ministerul Finanțelor urmează să ofere explicații detaliate privind această situație în perioada următoare. Economistul-șef al BNR a subliniat că volatilitatea între trimestre este o caracteristică prezentă în multe țări, unde deficitul poate varia semnificativ. Se așteaptă ca noile date de la Ministerul Finanțelor să clarifice exact cauzele acestei creșteri bruște a cheltuielilor raportate la PIB.
Monitorizarea deficitului bugetar este un proces continuu pentru stabilitatea economică, fiind influențat de deciziile politice și de fluxul cheltuielilor publice. În cadrul Uniunii Europene, gestionarea acestui indicator este esențială pentru respectarea cadrului fiscal comun. Evoluția deficitului în România rămâne un subiect de interes major pentru autorități, având impact direct asupra capacității de finanțare a statului și a stabilității macroeconomice pe termen lung.