România a înregistrat deficite bugetare trimestriale extrem de mari în perioada cuprinsă între al treilea trimestru din 2024 și primul trimestru din 2025, conform datelor oficiale furnizate de Eurostat. Analiza indică o evoluție problematică a indicatorilor fiscali, cu valori care depășesc semnificativ media Uniunii Europene. Nivelul maxim, calculat în termeni ajustați sezonier pentru o comparabilitate adecvată, a fost înregistrat în al patrulea trimestru din 2024, când deficitul a ajuns la 9,9% din PIB.
În perioada electorală, indicatorii au arătat o deteriorare vizibilă, fiind însoțiți de valori apropiate în perioadele adiacente. Mai exact, în al treilea trimestru din 2024 s-a înregistrat un deficit de 9,6% din PIB, în timp ce în primul trimestru din 2025 acesta a fost de 9,2% din PIB. Dacă se analizează datele operative bazate pe fluxurile de plăți efective, fără ajustări sezonierere, cifrele devin și mai alarmante, atingând recorduri europene de -11,8% din PIB în primul trimestru din 2025 și -11,4% în al patrulea trimestru din 2024.
Aceste valori de deficit sunt mult peste media consemnată la nivelul UE, unde indicatorii au fost de -3,8% și -3,2%. Singura țară care a prezentat niveluri similare este Polonia, cu un deficit de -11,4% din PIB în al patrulea trimestru din 2024 și în al cincilea trimestru din 2025, însă acest lucru este cauzat de creșterea cheltuielilor militare. În România, situația este diferită, existând o discrepanță între contabilitatea națională pe fluxuri de bani și cea europeană, care include și plățile angajate, inclusiv pentru proiectele cu finanțare europeană nerambursabilă.
Evoluția bugetară a fost marcată de o deteriorare în al doilea trimestru, după ce cheltuielile au fost menținute artificial la un nivel scăzut din cauza întârzierii votării bugetului. Deși în ultimul trimestru din 2025 și în primul trimestru din 2026 s-au observat îmbunătățiri, cu valori de 2,5% și 4,3% din PIB, acestea au fost urmate de o scădere în al doilea trimestru din 2026. Această instabilitate a fost atribuită demiterii guvernului și contextului politic general, ceea ce a afectat echilibrul fiscal.
Nivelul deficitului de 9,2% din PIB ar putea masca o ajustare insuficientă a minusului din contabilitatea statului, în ciuda măsurilor de înghețare a salariilor bugetare și a neindexării pensiilor. Această situație sugerează necesitatea unei creșteri a taxării, în special dacă se va trece la indexarea nominală a veniturilor în perioada următoare. Noul guvern va trebui să gestioneze această situație, fiind presat de necesitatea rectificării bugetului pe 2026 și de pregătirea proiectului de buget pentru anul 2027.
Monitorizarea deficitului bugetar este un proces continuu în cadrul Uniunii Europene, unde Eurostat centralizează datele pentru a asigura transparența fiscală a statelor membre. Această supraveghere este esențială pentru menținerea stabilității economice și pentru respectarea criteriilor de convergență. Deciziile privind rectificările bugetare și politicile de taxare sunt influențate direct de aceste raportări oficiale, care oferă imaginea reală asupra sănătății financiare a unei țări.