Datele furnizate de Eurostat privind deficitul bugetar consemnat de România în trimestrul al doilea din anul 2026 indică un nivel de 9,2% din Produsul Intern Brut. Această cifră reprezintă raportul dintre deficitul înregistrat în interiorul acelui trimestru și PIB-ul aferent perioadei respective. România ocupă poziția de lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul celor mai mari deficite guvernamentale raportate în această perioadă de analiză.
Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României, a oferit explicații privind această evoluție, subliniind faptul că Eurostat realizează exerciții trimestriale pentru toate țările membre. Acesta a menționat că există o volatilitate foarte mare între trimestre, ceea ce înseamnă că fiecare țară poate înregistra un deficit mult mai mic într-un interval de trei luni și unul mult mai mare în următorul. Conform acestui mecanism, cifrele pot varia semnificativ de la un raport la altul.
Analizând evoluția internă, deficitul în România a crescut cu 3,7 puncte procentuale față de perioada precedentă. În primul trimestru din 2026, deficitul raportat la PIB-ul acelui trimestru a fost de 5,5%, în timp ce în trimestrul al doilea a ajuns la 9,2%. Valentin Lazea a menționat că în primul trimestru nu a fost aprobat bugetul și s-au amânat anumite cheltuieli, factori care pot influența aceste rezultate. Se așteaptă ca Ministerul de Finanțe să ofere explicații exacte despre această situație.
La nivel european, România conduce topul deficitelor, fiind urmată de Ungaria, cu 7,2% din PIB, și de Franța, care înregistrează 5,9% din PIB. În contrast, țările care au raportat un excedent guvernamental sunt Cipru, cu 3,3% din PIB, Danemarca, Grecia, Irlanda și Portugalia. În zona euro, deficitul ajustat sezonier a crescut la 3,3% din PIB în trimestrul doi, de la 3,2% în precedentele trei luni, în timp ce la nivelul Uniunii Europene a urcat de la 3,1% la 3,5% din PIB.
Situația financiară a statului rămâne un subiect de interes major, având în vedere presiunile asupra bugetului public. În contextul acestor date, experții au semnalat anterior că nivelul datoriei este extrem de ridicat, menționând că ar fi necesare aproximativ două treimi din veniturile statului pe parcursul a doi ani pentru a achita datoria. Această problemă de finanțare coincide cu raportările Eurostat care arată o tendință de creștere a deficitului atât în România, cât și în restul Uniunii Europene.
Următorul pas în monitorizarea acestor indicatori macroeconomici va fi publicarea datelor pentru trimestrul al treilea. Valentin Lazea a declarat că rămâne să se vadă cât va fi deficitul raportat la PIB-ul trimestrului trei, menționând că volatilitatea este o caracteristică a acestor raportări periodice efectuate de Eurostat pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.