Datele publicate de Eurostat pe 21 octombrie indică faptul că deficitul bugetar al României a crescut semnificativ în perioada recentă. În trimestrul al doilea din 2026, deficitul a ajuns la 9,2% din PIB, de la nivelul de 5,5% înregistrat în primul trimestru al aceluiași an. Această creștere de 3,7% poziționează România cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, depășind media UE de 3,5%.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a explicat că cifrele raportate de Eurostat reflectă volatilitatea trimestrială a deficitului. Conform acestui expert, nivelul de 5,5% din primul trimestru a fost influențat de amânarea unor cheltuieli și de lipsa unui buget aprobat. În trimestrul doi, raportarea la PIB-ul acelei perioade a evidențiat valoarea de 9,2%, însă Valentin Lazea a menționat că urmează ca Ministerul de Finanțe să ofere explicații oficiale.
Pentru a stabiliza situația financiară, Valentin Lazea a propus crearea unui pact între toate forțele politice responsabile. Acest acord ar trebui să coreleze creșterea salariilor și a pensiilor cu evoluția PIB-ului nominal pe parcursul următorilor 4 ani. Scopul principal al acestui demers este de a scoate aceste decizii din jocul politic și de a oferi predictibilitate măsurilor fiscale, crescând astfel credibilitatea României în fața investitorilor externi.
Un alt pilon al propunerii de la BNR vizează îmbunătățirea colectării taxelor pentru a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030. Valentin Lazea a subliniat că România pierde 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB prin necolectarea impozitului pe profit. Pentru a atinge obiectivele, economistul susține necesitatea unei reforme a ANAF și a unei lupte mai intense împotriva evaziunii fiscale.
Discursul BNR vine într-un moment în care Ilie Bolojan a prezentat bilanțul de 16 luni de la conducerea Guvernului. Fostul premier a susținut că măsurile luate au pus țara pe calea redresării și a justificat creșterea TVA prin necesitatea de a aduce bani la buget. Ilie Bolojan a declarat că deficitul de 9,3% din PIB de la finalul anului 2024 a fost redus în a doua jumătate a anului 2025 și va continua să scadă.
Situația fiscală a României este marcată de o presiune constantă asupra bugetului de stat, fiind necesare eforturi de consolidare pentru evitarea procedurii de deficit excesiv. În contextul în care datoria publică rămâne la niveluri ridicate, gestionarea deficitului este critică pentru a reduce dependența de împrumuturi. Obiectivul de reducere a deficitului sub 3% este esențial pentru stabilitatea economică pe termen lung a țării.