Bugetul general consolidat al României a încheiat primele nouă luni ale anului 2026 cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, această cifră indică o scădere față de perioada aceeași din anul precedent, când deficitul a fost de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,31% din PIB. Diferența înregistrând o reducere de 24,17 miliarde de lei între cele două perioade comparate.
Veniturile totale au înregistrat o creștere de 11,9%, ajungând la un nivel de 522,69 miliarde de lei. Principalul factor de creștere a fost reprezentat de încasările nete de TVA, care au urcat cu 24,8%, atingând 118,27 miliarde de lei, pe fondul majorării cotelor prin Legea nr. 141/2025. În contrast, fondul de salarii din economie a crescut cu doar 3,2%, ceea ce sugerează că veniturile statului au fost impulsionate de taxare, nu de o expansiune economică majoră.
În ceea ce privește cheltuielile, acestea au prezentat dinamici diferite. Cheltuielile cu personalul au scăzut cu 4,43 miliarde de lei, ca urmare a tăierii unor sporuri și a plafonării salariilor în sectorul public. Totuși, cheltuielile cu dobânzile au înregistrat o creștere de 10,69 miliarde de lei, ajungând la 50,63 miliarde de lei, adică 2,5% din PIB. Asistența socială a înregistrat 187,93 miliarde de lei, rămânând la un nivel similar cu cel din anul trecut.
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, fiind cu peste 25 de miliarde de lei mai mari decât în perioada precedentă. Un aspect important este că aproximativ 65,6% din această sumă provine din fondurile europene pentru perioada 2021–2027 și din PNRR. Investițiile finanțate din resurse naționale au scăzut, Ministerul Finanțelor atribuind acest fenomen unor plăți excepționale efectuate la începutul anului 2025, precum restanțele la programele naționale și aportul la capitalul Carpatica Feroviar.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că ultimul trimestru este decisiv pentru menținerea țintei de deficit de 6,2% din PIB. Acesta a declarat că orice decizie viitoare, inclusiv rectificarea bugetară sau elaborarea bugetului pentru 2027, va urma principiul conform căruia nu se vor permite cheltuieli noi fără o acoperire garantată prin venituri certe. Presiunile asupra bugetului rămân active, necesitând o gestionare atentă a resurselor disponibile.
Monitorizarea deficitului bugetar este un proces continuu în cadrul Uniunii Europene, unde statele membre sunt supuse unor criterii de stabilitate fiscală. Aceste reguli impun limitări privind raportul dintre datorie și PIB, precum și controlul deficitelor anuale, pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung a economiilor naționale și a zonei euro.