Bugetul general consolidat al statului a încheiat perioada ianuarie-august 2026 cu un deficit de 59,42 miliarde de lei. Această cifră reprezintă o scădere față de perioada similară a anului trecut, când deficitul a fost de 86,36 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Practic, în acest interval de opt luni, cheltuielile statului au depășit încasările cu suma de 59,42 miliarde de lei.
Raportat la dimensiunea economiei naționale, deficitul bugetar a înregistrat o evoluție downward, coborând de la 4,51% din PIB în primele opt luni ale anului 2025 la nivelul de 2,89% din PIB în aceeași perioadă a anului 2026. În ciuda acestei scăderi a deficitului total, costurile aferente serviciilor de dobândă au cunoscut o creștere marcată. Statul a plătit 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi, ceea ce înseamnă cu 8,86 miliarde de lei mai mult față de perioada de opt luni din 2025.
Această creștere a costurilor cu dobânzile este de 26,7%, o situație care generează îngrijorări în cadrul autorităților fiscale. Ministerul Finanțelor recunoaște riscurile pe care această evoluție le aduce asupra bugetului de stat. Reprezentanții ministerului au transmis că presiunea asupra bugetului este continuă și că consolidarea fiscală, împreună cu reducerea necesarului de finanțare, sunt măsuri esențiale pentru limitarea costurilor asociate datoriei publice pe termen mediu.
Analizând structura cheltuielilor, se observă variații diferite între diverse categorii de plăți. Cheltuielile cu salariile personalului bugetar au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, o reducere de aproximativ 3,8% față de 2025, din cauza limitării cheltuielilor și a reducerii unor sporuri. În schimb, sumele cheltuite pentru bunuri și servicii, care includ utilități, întreținere și reparații, au crescut cu 7,1%, ajungând la un total de 67,83 miliarde de lei în acest interval.
Investițiile statului au cunoscut o creștere majoră, de 25,1 miliarde de lei, trecând de la 71,95 miliarde la 97,05 miliarde de lei. Un aspect important este că aproximativ 70% din aceste plăteri au fost direcționate către proiecte care beneficiază de fonduri europene nerambursabile din cadrul perioadei 2021–2027. Această direcționare a banilor subliniază importanța utilizării resurselor externe pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură și alte investiții publice.
Evoluția deficitului bugetar reflectă o perioadă în care România a reușit să colecteze mai mult și să cheltuiască într-un mod mai controlat. În comparație cu perioada precedentă, deficitul a scăzut cu 27 de miliarde de lei în acest interval de opt luni, conform indicatorilor monitorizați de Ministerul Finanțelor pentru evaluarea sănătății fiscale a țării.