Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această cifră indică o scădere pronunțată față de soldul negativ de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,31% din PIB, care fusese consemnat în perioada similară din 2025. Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, diminuarea deficitului a însemnat o reducere de 24,17 miliarde de lei, reprezentând o scădere de peste 23% în termeni nominali.
Evoluția financiară reflectă un proces de consolidare fiscal-bugetară, susținut de creșterea veniturilor totale cu 11,9%. Acesta a depășit ritmul de avans de 5,5% al cheltuielilor. Veniturile totale ale bugetului au însumat 522,69 miliarde de lei, fiind impulsionate de veniturile fiscale și de fondurile europene. În acest context, încasările nete din TVA au totalizat 118,27 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 24,8%, influențată de noile cote stabilite prin Legea nr. 141/2025.
În ceea ce privește cheltuielile, acestea au atins 601 miliarde de lei, cu un avans nominal de 5,5%, însă ponderea lor în PIB a scăzut de la 29,5% la 29,2%. Cheltuielile de personal au coborât la 122,25 miliarde de lei, cu 4,43 miliarde de lei sub nivelul din 2025, ca urmare a limitării salarială și a reducerii unor sporuri. Totodată, investițiile publice au cunoscut o creștere majoră, ajungând la 107,77 miliarde de lei, cu un avans de peste 25 de miliarde de lei față de perioada precedentă.
Fondurile europene au reprezentat un pilar esențial de finanțare, cu sume de 48,95 miliarde de lei rambursate de Uniunea Europeană, un avans de 39,8% față de primele nouă luni ale anului trecut. Ministerul Finanțelor precizează că plățile pentru proiectele din cadrul 2021-2027 și PNRR au crescut cu 23,75 miliarde de lei. Această evoluție a permis compensarea diminuării investițiilor din fonduri pur naționale, care în 2025 au inclus plăți pentru arierate și cheltuieli de apărare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea disciplinei în managementul finanțelor publice pentru a evita acumularea de noi presiuni bugetare. Acesta a afirmat că fiecare progres trebuie consolidat și că în ultimul trimestru se menține angajamentul față de ținta de deficit de 6,2% din PIB. Alexandru Nazare a menționat că nicio cheltuială nouă nu va fi făcută fără acoperire în venituri certe, asigurând astfel sustenabilitatea deciziilor de management financiar.
Monitorizarea execuției bugetare este un proces continuu prin care autoritățile urmăresc echilibrul dintre reducerea datoriei și susținerea creșterii economice. În contextul actual, gestionarea deficitului este strâns legată de capacitatea de a onora obligațiile de stat și de protejarea spațiului necesar pentru investiții. Această abordare este critică pentru stabilitatea macroeconomică pe termen lung a țării.