Deficitul bugetului general consolidat al României a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor. În termeni nominali, deficitul a ajuns la 59,42 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 26,94 miliarde de lei față de perioada similară din anul precedent. Această evoluție indică o reducere de aproximativ 31% a deficitului în comparație cu nivelul înregistrat anterior, într-un context în care ponderea acestuia în PIB a scăzut de la 4,51% la 2,89%.
Creșterea veniturilor a fost motorul principal al acestui proces de consolidare fiscală, veniturile totale atingând 468,1 miliarde de lei, o creștere de 11,4%. Pe de altă parte, cheltuielile au urcat cu 4,2%, ajungând la un total de 527,53 miliarde de lei. Performanța este susținută în principal de încasările fiscale, care au totalizat 242,69 miliarde de lei, înregistrând un avans de 14,3% față de primele opt luni ale anului trecut. Un aport semnificativ a venit de la TVA, cu încasări de 103,35 miliarde de lei, în creștere de 25,2%.
Alte componente ale veniturilor au contribuit la stabilitatea bugetară, impozitul pe salarii și venit avansând cu 8,1% la 42,86 miliarde de lei, în timp ce impozitul pe profit a crescut cu 9,1%, la 29,55 miliarde de lei. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 147,53 miliarde de lei, o creștere de 7,1%, iar taxele pe proprietate au depășit 11 miliarde de lei, cu un spor de peste 30% față de 2025. Finanțarea europeană a reprezentat un alt pilon, cu sume de 43,38 miliarde de lei, în creștere de 37,7%.
În ceea ce privește cheltuielile, s-a observat o scădere a costurilor cu personalul, care au coborât cu 4,26 miliarde de lei față de perioada similară din 2025, ajungând la 109,04 miliarde de lei. Totuși, costul finanțării datoriei publice a continuat să crească, cu cheltuieli pentru dobânzi de 42,05 miliarde de lei, o creștere de 26,7%. Ministerul Finanțelor a avertizat că aceste costuri reprezintă o presiune majoră asupra bugetului, justificând necesitatea menținerii disciplinei fiscale pentru a gestiona spațiul fiscal limitat.
Investițiile au cunoscut o creștere accelerată, ajungând la 97,05 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei în plus față de anul trecut. Aproape 70% din aceste sume provin din proiecte finanțate prin fondurile europene pentru exercițiul 2021-2027. Plățile pentru proiectele PNRR și cele europene au crescut cu 67,3%, la 27 de miliarde de lei, compensând astfel scăderea investițiilor realizate exclusiv din surse naționale. Alexandru Nazare a subliniat importanța unei abordări prudente și a prioritizării investițiilor esențiale.
Evoluția deficitului bugetar este monitorizată constant prin raportările periodice ale Ministerului Finanțelor, care urmărește respectarea limitelor de cheltuieli și venituri. După primele șapte luni ale anului, deficitul era de 2,34% din PIB, însă pentru întregul exercițiu financiar 2026, ținta bugetară stabilită rămâne de 6,2% din PIB. Această diferență între evoluția actuală și ținta anuală subliniază necesitatea continuării măsurilor de consolidare fiscală pe parcursul restului anului.