România se confruntă cu un deficit de energie electrică în intervalul orar de seară, cauzat de lipsa capacităților de stocare a energiei. Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, a explicat că țara a investit masiv în producția de energie fotovoltaică și eoliană, însă fondurile au fost direcționate către producție, fără a asigura resurse suficiente pentru depozitarea curentului. Această strategie a generat supraproducție în timpul zilei și lipsă de energie seara, când cererea este maximă.
Conform declarațiilor făcute de Bogdan Ivan, România a asumat cele mai agresive ținte de carbonizare din Uniunea Europeană, solicitând fonduri exclusiv pentru producția de tip fotovoltaic și eolian. Această abordare a dus la instalarea a 6 gigawați de putere fără nicio capacitate de stocare asociată. Bogdan Ivan a subliniat că normativul științific prevede ca pentru fiecare megawatt instalat să existe o capacitate de stocare dublă, o practică utilizată la nivel global pentru a evita pierderile.
Situația este agravată de faptul că, în perioadele cu soare, există o supraproducție de energie fotovoltaică în regiune. Dacă această energie nu este stocată pentru a fi utilizată între orele 18:00 și 22:00, când apare vârful de consum, aceasta poate ajunge să fie vândută chiar cu prețuri negative. Bogdan Ivan a acuzat viziunea politică a Guvernului și a Ministerului Energiei de la acea vreme pentru că a prioritizat producția în detrimentul infrastructurii necesare pentru depozitarea energiei.
Procesul de obținere a aprobărilor pentru proiectele de stocare este extrem de lent și complicat. Bogdan Ivan a menționat că, deși a propus simplificarea procedurilor prin acte normative, aceste proiecte au rămas blocate în sertare. În prezent, pentru construcția unui parc de stocare sunt necesare 6-8 luni, însă procesul de obținere a autorizațiilor poate dura până la un an și jumătate. Această birocrație împiedică dezvoltarea rapidă a sistemului de depozitare.
În prezent, România dispune de aproximativ 1.600 de megawați capacitate de stocare instalată, cu o prognoză de peste 2.000 de megawați până la sfârșitul anului. Totuși, Bogdan Ivan a precizat că țara a înregistrat un deficit mediu de circa 2.000 de megawați de la începutul lunii august, moment în care cele două reactoare de la Cernavodă au fost oprite. Dacă s-ar fi avut 4.000 de megawați putere de stocare, importurile scumpe de energie ar fi putut fi reduse semnificativ.
Evoluția pieței energetice din România este strâns legată de deciziile de investiții în infrastructură și de stabilitatea rețelelor de distribuție. În contextul crizei energetice, prețurile la facturile de energie pot suferi fluctuații semnificative, afectând direct consumatorii finali și companiile. Capacitatea de a stoca energia produsă în perioadele de surplus este esențială pentru menținerea echilibrului între cerere și ofertă pe parcursul întregului an.