România se confruntă cu un deficit de finanțare pentru infrastructura rutieră majoră estimat la aproximativ 15 miliarde de euro. Această lipsă de resurse apare deoarece proiectele aflate deja în execuție și cele pregătite pentru perioada următoare depășesc capacitatea financiară actuală a statului. Situația a fost discutată de Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructură, și de Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în cadrul evenimentului The Future is Now 2026.
Ionuț Ciurea a subliniat că fondurile europene disponibile prin programele actuale nu pot acoperi toate investițiile necesare. Chiar și după includerea sumelor rămase din PNRR, a finanțărilor prin programul SAFE și a celor din Programul Transport, deficitul rămâne semnificativ. Programul Transport actual, care se încheie peste doi ani, are o alocare de aproximativ 10 miliarde de euro, sumă care este mult sub nevoile reale de investiții identificate de asociația sa.
Un punct critic de discuție este Autostrada Unirii A8, proiect de aproximativ 300 de kilometri care ar trebui să lege Moldova de Transilvania. Din cauza complexității lucrărilor, dintre care peste 100 de kilometri traversează zona montană, costurile sunt ridicate, ajungând la aproximativ 8-8,5 miliarde de euro. Ionuț Ciurea a declarat că nu vede A8 terminată mai devreme de șapte-opt ani, deoarece finanțarea europeană nu acoperă integral costurile estimate pentru acest proiect.
În ceea ce privește Autostrada Moldovei A7, Ionel Scrioșteanu a avertizat că deschiderea circulației până la Pașcani înainte de sfârșitul anului este un obiectiv dificil de atins. Deși constructorul își menține angajamentul, condițiile meteorologice și complexitatea lucrărilor la structuri impun prudență. Secretarul de stat a insistat că respectarea termenelor nu trebuie să pună în pericol calitatea execuției, deoarece autoritățile trebuie să fie mai exigente cu firmele care realizează lucrările.
Pentru a menține ritmul investițiilor, autoritățile caută noi surse de finanțare, inclusiv fonduri pentru mobilitatea militară. Ionel Scrioșteanu a menționat că România, împreună cu Bulgaria și Grecia, încearcă să obțină o alocare mai consistentă pentru politica de coeziune la nivelul Comisiei Europene. Este necesar un mix de finanțare pentru a asigura continuitatea proiectelor, având în vedere că numărul lucrărilor contractate depășește resursele bugetare disponibile în prezent.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România urmărește atingerea unor praguri importante de dezvoltare, precum cele 1.500 de kilometri de autostradă și drumuri expres puse în trafic. Această evoluție este susținută de programe investiționale pe termen lung, concepute pentru a asigura proiecte în toate regiunile țării și pentru a permite absorbția fondurilor europene în cadrul cadrului financiar 2021-2027.