Un tribunal a soluționat cererea unui pensionar care solicitase anularea plății contribuțiilor la asigurările de sănătate, CASS. Reclamantul, care beneficia de o pensie mai mare de 3.000 de lei, a contestat modalitatea de aplicare a acestei taxe. Instanța a emis un verdict care confirmă menținerea reținerilor de CASS pentru persoanele care încadrează în pragul de venit stabilit de lege.
Procesul a avut loc la tribunalul Covasna, unde pensionarul a dat în judecată Casa de Pensii. Acesta a solicitat eliminarea reținerii de 10% aplicată asupra sumelor care depășesc plafonul de 3.000 de lei. De asemenea, reclamantul a cerut obligarea instituției la restituirea sumelor reținute începând cu data de 01.08.2025, solicitând ca aceste bani să fie actualizați cu inflația și cu dobânda legală.
Argumentul pensionarului a fost că aceste rețineri sunt nelegale. Acesta a susținut că pensia reprezintă, în esență, restituirea unui procent din venitul obținut prin muncă, pentru care s-a achitat deja cota de contribuție la CASS în perioada activității profesionale. Totuși, instanța a respins solicitarea de eliminare a taxei și de restituire a banilor, considerând că cererea nu are niciun temei legal.
Judecătorii au motivat decizia prin faptul că reținerea cotei de CASS se face în temeiul unor prevederi legale din Codul fiscal, introduse prin Legea nr. 141/2025. Instanța a precizat că, până când aceste norme nu sunt declarate neconstituționale, ele trebuie aplicate de casele de pensii și de instanțe. Mai mult, statul are dreptul de a stabili modalitatea de impozitare a veniturilor fără a încălca dreptul de proprietate.
În prezent, taxa de 10% se aplică doar asupra segmentului de pensie care depășește pragul de 3.000 de lei. De exemplu, pentru o pensie de 4.000 de lei, suma reținută pentru CASS este de 100 de lei. Se estimează că aproximativ 2.000.000 de pensionari plătesc această contribuție, sumele strânse lunar pentru sistemul de sănătate fiind estimate la aproape 100 milioane de euro.
Această măsură fiscală aplicată asupra veniturilor pensionarilor intervine într-un context în care accesul la servicii medicale specifice rămâne o provocare. În România, numărul de unități de mamografie este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, înregistrând doar 1,1 unități la 100.000 de locuitori, o cifră inferioară ratelor de screening din țări precum Danemarca, Suedia sau Finlanda.