Sistemul judiciar are de încasat de la stat o sumă totală de 12,79 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante și penalități. Din acest montant masiv, 10,25 miliarde lei sunt atribuite drepturilor salariale, în timp ce restul sumei este format din dobânzi de 2,5 milioane lei. Această datorie uriașă este deja sub presiunea deficitului bugetar al României, care necesită eforturi constante de reducere din partea autorităților.
Situația a devenit critică în Argeș, unde 47 de magistrați au obținut poprirea conturilor Tribunalului Argeș pentru a-și recupera sumele datorate. În luna august, valoarea popririi a fost stabilită la 26,9 milioane de lei, însă în septembrie această sumă a fost majorată la 30,6 milioane de lei. Tribunalul nu a indicat încă sumele care pot fi efectiv indisponibilizate, ceea ce complică procesul de executare silită.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a avertizat că există un risc real ca instituția fiscală să devină debitor în acest proces. Dacă procedura de executare continuă, poprirea conturilor de disponibilități ar putea ajunge la DGRFP Ploiești, direcția regională care gestionează trezoreria. Această evoluție juridică ar însemna că creditorii ar putea ajunge direct la conturile direcției regionale a ANAF pentru a recupera banii.
Conflictul dintre Guvern și sistemul judiciar a ajuns și în instanțele supreme, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a chemat statul în judecată. Guvernul a încercat să conteste existența unui conflict juridic de natură constituțională la Curtea Constituțională, însă sesizarea a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. În urma procesului de fond, Curtea de Apel București a stabilit că plata trebuie efectuată în termen de 10 zile.
În cazul în care plata nu este realizată în termenul legal, Guvernul va fi obligat să plătească penalități de 1% pe zi. Această rată de penalizare reprezintă o sumă de 356% pe an, ceea ce va accentua presiunea asupra bugetului de stat. Magistrații au obținut aceste drepturi prin sentințe definitive, invocând adesea principiul nediscriminării pentru a obține recalculări ale veniturilor sau drepturi suplimentare.
Disputa privind salariile magistraților are rădăcini în decizii judiciare care au generat obligații de plată pentru stat, deși Curtea Constituțională a emis anterior note privind limitarea interpretării legii. Deși instanțele au stabilit aceste drepturi, există o tensiune constantă între necesitatea respectării deciziilor judecătorești și gestionarea resurselor bugetare naționale în contextul deficitului fiscal.