Datoria publică a României a ajuns la aproximativ 1.205 miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 60% din PIB, la sfârșitul lunii iulie 2026. Alexandru Nazare a semnalat că, în primele opt luni ale anului, statul a achitat 42,1 miliarde de lei doar pentru dobânzi. Această sumă este cu 26,7% mai mare față de perioada similară din 2025, ceea ce pune presiune pe bugetul de stat.
Evoluția deficitului bugetar arată o tendință de scădere, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul calculat în termeni cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în anul precedent. Această diminuare reprezintă o reducere de aproape 27 de miliarde de lei, însă costurile de finanțare rămân foarte ridicate pentru economie.
Pentru întregul an, cheltuielile cu dobânzile se apropie de pragul de 3% din PIB, conform datelor prezentate de Alexandru Nazare. Această situație reduce direct resursele financiare care ar putea fi direcționate către domenii esențiale, precum educația, sănătatea sau infrastructura. Oficialul subliniază că reducerea deficitului trebuie continuată fără a sacrifica investițiile necesare pentru susținerea dezvoltării economice a țării.
România are ca obiectiv reducerea deficitului la 6,2% din PIB pentru anul 2026, deși acest nivel rămâne peste pragul european de 3%. Presiunile financiare vor crește probabil în 2027, momentul în care România va înceta să mai beneficieze de granturile din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Alexandru Nazare propune îmbunătățirea colectării veniturilor și controlul cheltuielilor pentru a gestiona acest risc.
Un aspect critic vizează protejarea ratingului suveran al României pentru a evita intrarea în categoria „junk”, asociată cu un nivel speculativ de credit. Alexandru Nazare a menționat că o evaluare a agenției Fitch este programată în ianuarie, iar orice derapaj fiscal poate afecta încrederea creditorilor. Dacă percepția asupra stabilității financiare se deteriorează, costul împrumuturilor pentru stat va crește, afectând direct bugetul și investițiile.
Consolidarea fiscală este un proces prin care statul încearcă să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze datoria publică. În contextul european, menținerea unui deficit sub pragurile critice este esențială pentru a evita sancțiunile și pentru a menține accesul la finanțări cu costuri moderate. Această disciplină financiară este necesară pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung și pentru a proteja bugetele viitoare.