Datoria guvernamentală a României a înregistrat o creștere în luna iulie 2026, atingând valoarea de aproape 1.205 miliarde lei. Conform celor mai recente date furnizate de Ministerul Finanțelor, acest nivel de îndatorare reprezintă 60,4% din Produsul Intern Brut (PIB). În luna iunie, indicatorul era situat la 1.197 miliarde de lei, ceea ce însemna un raport de 60% față de PIB, evidențiind o ascensiune constantă a soldului de datorie.
Analiza structurii acestor sume arată că datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.144 miliarde de lei, în timp ce obligațiile pe termen scurt au crescut la 60,54 miliarde lei. Componenta principală a datoriei publice este reprezentată de titlurile de stat, care însumează 961,41 miliarde lei. Pe lângă acestea, împrumuturile constituie o parte semnificativă a soldului, reprezentând suma de 219,4 miliarde de lei în total.
Din perspectiva monedelor în care sunt exprimate aceste datorii, suma de 536,23 miliarde lei este în moneda națională, 539,9 miliarde lei sunt echivalent în euro, iar 125,79 miliarde lei sunt echivalent în dolari. În iulie 2026, datoria administrației publice centrale a ajuns la 1.177 miliarde de lei, dintre care 1.116 miliarde de lei sunt atribuite datoriei pe termen mediu și lung, reflectând ponderea mare a acestui segment.
La nivelul administrațiilor locale, datoria a crescut la 27,73 miliarde de lei în luna iulie 2026. În ceea ce privește datoria internă a administrației publice, aceasta a ajuns la 607,38 miliarde de lei, echivalentul a 30,5% din PIB, de la 29,9% în iunie. Datoria externă a administrației publice a înregistrat însă o scădere, ajungând la 597,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 30% din PIB.
Evoluția datoriei publice a fost marcată de o creștere continuă în ultimii ani. La finalul anului 2025, datoria era de 1.137,3 miliarde lei (59,3% din PIB), în timp ce în 2024 aceasta era de 964,8 miliarde lei (54,8% din PIB). În 2023, soldul era de 784,2 miliarde lei, reprezentând 49,3% din PIB, ceea ce arată o accelerare a acumulării datoriei în perioada recentă.
Regulile Uniunii Europene impun limite stricte pentru stabilitatea financiară, stabilind un prag de 60% pentru datorie și de 3% pentru deficitul bugetar. Planul fiscal actual al României vizează reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice în jurul valorii de 60% până în perioada 2030-2031, pentru a respecta normele europene de monitorizare a stabilității macroeconomice.