Cursul valutar BNR din 5 octombrie 2026 indică faptul că euro a ajuns la 5,3306 lei, o valoare semnificativ mai mare față de 5,0905 lei de la începutul anului. Această evoluție reprezintă o apreciere de 24,01 bani a monedei europene în raport cu leul, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 4,7%. Schimbarea cursului afectează direct costurile importurilor, cheltuielile pentru vacanțe și plățile pentru serviciile achiziționate în moneda europeană.
Pentru companiile care depind de achizițiile externe, acest nou curs impune costuri mult mai mari pentru materii prime, echipamente și servicii. Un import de 10.000 de euro, care la începutul anului costa 50.905 lei, ajunge acum la 53.306 lei, generând o diferență de 2.401 lei. Analistul de date Silviu Gresoi explică faptul că firmele pot absorbi parțial aceste costuri din marja proprie sau pot negocia cu furnizorii, însă o parte din sumele suplimentare vor fi inevitabil transferate către clienți.
Efectul depreciării leului se transmite și asupra prețurilor produselor și serviciilor care au o componentă importantă de import. Nu este vorba doar despre produsele finite, ci și despre bunurile fabricate în România care utilizează componente sau utilaje aduse din străinătate. Transmiterea cursului în prețul final nu este însă uniformă sau instantanee, deoarece depinde de ponderea importurilor în costuri, de nivelul marjelor de profit și de contractele deja încheiate de companii.
Populația resimte această evoluție și prin creșterea costurilor pentru creditele denominate în euro, dacă veniturile sunt obținute în moneda națională. O rată de 500 de euro, care costa 2.545,25 lei la începutul anului, ajunge acum la 2.665,30 lei, reprezentând un plus de 120,05 lei pe lună. De asemenea, vacanțele și cumpărăturile în zona euro devin mai scumpe, o cheltuială de 1.000 de euro costând acum cu 240,10 lei mai mult față de situația de la începutul anului.
Viitorul cursului valutar depinde de factori precum deficitul bugetar, deficitul extern și incertitudinea politică, deși menținerea ratingului de către Standard & Poor's oferă o anumită stabilitate. Silviu Gresoi susține că nu se așteaptă la o depreciere liniară și accelerată, ci mai degrabă la perioade de volatilitate și o scădere graduală a valorii leului. Această tendință de depreciere va avea efecte treptate asupra costului vieții și asupra prețurilor de pe piață.
Contextul economic european rămâne marcat de incertitudini, în special în ceea ce privește stabilitatea zonei euro. De exemplu, situația financiară a Franței generează îngrijorări, raportul dintre datorie și PIB al țării franceze urmând să crească la 122% anul viitor, ceea ce pune sub semnul întrebării credibilitatea planurilor guvernamentale în fața investitorilor.