Cursul valutar al monedei euro a stabilit vineri un nou record în fața leului, după ce BNR a anunțat un curs de referință de 5,3447 lei pentru un euro. Această evoluție vine după ce joi cursul fusese de 5,2777 lei, în condițiile în care pe piața interbancară moneda europeană a ajuns chiar până la 5,3459 lei. Această mișcare a avut loc într-un moment de mare incertitudine, marcat de deciziile politice de la București și de așteptarea verdictului agenției de rating S&P.
Instabilitatea valutară coincide cu o perioadă de tensiuni politice, după ce Parlamentul nu a acordat votul de învestitură Guvernului propus de Siegfried Mureșan miercuri. În acest context, piața monitorizează verdictul agenției Standard & Poor’s, aflat așteptat vineri, care este considerat un examen financiar crucial pentru România. În prezent, țara deține un rating BBB- din partea S&P, fiind la ultima treaptă a categoriei investment grade, însă cu o perspectivă negativă asupra acestui statut.
Banca Națională a încercat să mențină un echilibru între variația cursului și cea a dobânzilor într-o perioadă economică dificilă, conform declarațiilor lui Dan Suciu. Economistul Christian Năsulea a subliniat că astfel de fluctuații apar din cauza incertitudinii politice, moment în care speculatorii pot profita de slăbiciunea pieței prin arbitraj între prețul de cumpărare și cel de vânzare. Conform lui Năsulea, BNR acționează conform așteptărilor, încercând să apere cursul la un anumit nivel.
O eventuală retrogradare a ratingului la categoria „junk” ar putea avea consecințe economice severe, depășind simpla reputație financiară a țării. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, avertizează că o scădere a ratingului ar putea duce la investiții mai puține, creșterea șomajului și o evoluție mai lentă a salariilor. De asemenea, analiștii subliniază că un astfel de verdict ar putea crește ratele la creditele în euro, afectând direct cetățenii care au împrumuturi în această monedă.
Christian Năsulea a avertizat că o trecere la categoria „junk” ar putea cauza întârzieri în plata salariilor și pensiilor din sectorul public, deoarece statul ar avea dificultăți în acoperirea cheltuielilor curente. Pentru persoanele cu credite ipotecare, situația ar putea deveni dramatică din cauza creșterii ratelor. De asemenea, deși România a mai trecut prin această etapă între 2008 și 2014, menținerea actuală a ratingului de investiții permite păstrarea fondurilor de pensii și a asigurătorilor pe piața obligațiunilor.
În cadrul sistemului financiar european, ratingul de credit determină accesul statelor la capital prin emiterea de obligațiuni. O menținere a ratingului în categoria investment grade este esențială pentru a atrage investitori instituționali, precum fondurile de pensii, care au reguli stricte privind activele pe care le pot deține. O retrogradare ar forța vânzarea masivă a titlurilor de stat românești, ceea ce ar putea crește costurile de finanțare ale guvernului și ar putea destabiliza economia națională.