Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat miercuri, 28 octombrie, detalii privind indemnizațiile lunare încasate de judecătorii din România. Instituția a furnizat aceste date în contextul dezbaterilor publice declanșate de o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Documentul include și repere de comparație la nivel european, subliniind că remunerația brută a unui judecător stagiar echivalează cu 1,26 câștiguri salariale medii brute naționale.
Conform comunicatului transmis AGERPRES, veniturile nete ale magistraților variază în funcție de gradația profesională, vechime și sporuri. Un judecător stagiar încasează între 6.990 și 8.285 lei net, în timp ce un judecător cu grad de judecătorie primește între 10.486 și 16.157 lei. Pentru cei cu grad de tribunal, sumele lunare sunt cuprinse între 14.390 și 17.948 lei, iar judecătorii cu grad de curte de apel încasează între 16.309 și 20.346 lei.
Analiza structurii sistemului judiciar arată că, din totalul de 4.544 de judecători recensați la 26 octombrie, aproximativ 46% activează la judecătorii, reprezentând 2.076 de persoane. Aceștia sunt împărțiți în 1.808 judecători cu grad de judecătorie, 110 cu grad de tribunal și 158 cu grad de curte de apel. Restul personalului este distribuit între tribunale, unde lucrează 33% (1.503 judecători), și curțile de apel, unde se află 21% din total (965 de judecători).
CSM a comparat aceste venituri cu datele Institutului Național de Statistică, care indică un câștig salarial mediu în România de 5.688 lei net și 9.497 lei brut în august 2026. În comparație cu media europeană din EU Justice Scoreboard 2026, bazată pe date CEPEJ din 2024, care este de 2,13 câștiguri salariale medii brute naționale, România se situează sub acest indicator. Un judecător definitiv cu grad de judecătorie, la nivelul minim al grilei, încasează 1,89 câștiguri salariale medii brute naționale.
Instituția a reacționat și la faptul că, la 16 iulie 2025, o analiză comparativă a arătat că România ocupa poziția 20 din 27 de state pentru venitul brut și 22 pentru venitul net la începutul carierei. CSM a criticat practicile de transferare a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale prin prezentarea distorsionată a realităților naționale. Consiliul susține că astfel de acțiuni pot afecta credibilitatea instituțiilor statului și a țării.
Publicarea acestor date intervine după ce, joia trecută, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins în unanimitate cererile a cinci judecători români. Aceștia solicitau despăgubiri pentru diferențe de remunerație considerate discriminatorii față de alte categorii de magistrați sau funcționari. Disputa a vizat neexecutarea unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să plătească sume de bani celor care s-au plâns de tratamentul financiar primit.