Creșterea semnificativă a dobânzilor pe piețele globale, determinată de inflație și deficite bugetare, amenință stabilitatea economică a României. Expertiza economiștilor indică faptul că țara va resimți dur acest fenomen din cauza necesarului mare de finanțare și a lipsei de reforme structurale. Situația este agravată de faptul că România vine cu deficiențe proprii, ceea ce amplifică riscurile financiare într-un context global marcat de un șoc petrolier și de investiții masive în inteligența artificială.
La nivel internațional, tendința de creștere a costurilor este vizibilă în marile economii. În Statele Unite, dobânzile la certificatele de trezorerie pe 30 de ani au depășit pragul de 5,6%, un nivel nemaiîntâlnit din iunie 2002, în timp ce cele pe zece ani au atins 5,29%. În Japonia, dobânzile de împrumut ale statului au trecut de 3%, un eveniment care nu s-a mai produs din anul 1996. Rezerva Federală a majorat dobânda de referință la un interval de 3,75%–4%, alimentând temerile privind o criză a dobânzilor.
În România, indicatorii reflectă această presiune, dobânda la titlurile de stat pe zece ani ajungând la 7,65% pe 30 septembrie. Conform datelor TradingEconomics.com, în ultima lună, dobânzile au crescut cu 0,75 puncte procentuale. Această evoluție are un efect dublu asupra economiei naționale: crește presiunea pe costurile de împrumut ale statului și crește riscul repatrierii capitalurilor. Investitorii tind să mute banii din zonele mai puțin sigure către cele mai sigure piețe, ceea ce poate duce la deprecierea leului în fața euro și a dolarului.
Economistul Andrei Caramitru avertizează că România are nevoie de 160 de miliarde de euro în următorii ani, iar lipsa reformelor poate duce la scenarii similare cu cele din Grecia sau Ungaria. Acesta subliniază că banii tind să plece de la periferie spre centru, lăsând țări precum România într-o poziție vulnerabilă. Dacă nu se schimbă modul în care funcționează statul, riscul de a cere ajutor extern de la UE rămâne ridicat, având în vedere deficitul bugetar care limitează capacitatea de a plăti pensii și salarii.
Profesorul de economie Adrian Mitroi explică faptul că România a crescut în ultimul deceniu pe bază de împrumuturi, fiind acum într-un moment critic de ajustare. El menționează că lipsa inovației și a infrastructurii, alături de o structură administrativă neadaptată, contribuie la această situație de neperformanță. Conform lui Mitroi, o eventuală terminare a conflictelor din Ucraina sau Iran ar putea fi un factor suportiv pentru scăderea dobânzilor, însă, în prezent, societatea se confruntă cu o perioadă lungă de scădere a prosperității.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate ridicată, influențată de deciziile băncilor centrale și de dinamica geopolitică. În timp ce marile economii își ajustează politicile monetare pentru a combate inflația, statele cu deficite mari și datorii mari sunt cele care suferă cel mai mult. Această perioadă de tranziție pune la încercare reziliența sistemelor de guvernare și capacitatea de adaptare a economiilor care nu au reușit să implementeze reforme de modernizare la timp.