Prima rectificare bugetară din 2026 indică o creștere a deficitului bugetar cu 3,5 miliarde de lei, sumă care va fi utilizată exclusiv pentru plata dobânzilor. Această modificare duce deficitul total la nivelul de 130,3 miliarde de lei, menținând în același timp ținta de 6,2% din PIB. Conform analizei făcute de economistul Adrian Negrescu, întreaga creștere a deficitului în această etapă de rectificare este direcționată către creditorii statului.
Adrian Negrescu subliniază că aceste fonduri suplimentare nu vor fi folosite pentru finanțarea unor investiții noi, precum construcția de autostrăzi, spitale sau școli. În schimb, banii sunt necesari pentru a acoperi costul împrumuturilor contractate în anii în care cheltuielile au depășit capacitatea financiară a statului. Economistul explică faptul că statul ajunge să se împrumute în prezent doar pentru a putea plăti dobânzile aferente datoriilor acumulate anterior.
Tendința cheltuielilor cu dobânzile este una ascendentă, depășind deja pragul de 50 de miliarde de lei după primele nouă luni ale anului curent. Proiecțiile economice indică faptul că, în anul 2027, aceste costuri ar putea trece de pragul de 70 de miliarde de lei. Această situație reflectă un mecanism prin care statul utilizează noi împrumuturi pentru a achita costul banilor împrumutați în perioadele trecute.
Pe lângă creșterea deficitului, Ministerul Finanțelor a revizuit în scădere veniturile bugetare cu 4,7 miliarde de lei și cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei. Adrian Negrescu consideră că scăderea veniturilor reflectă dificultăți în colectarea taxelor și probleme legate de absorbția fondurilor europene. Se observă o diminuare a încasărilor din accize și o estimare cu aproximativ 4,6 miliarde de lei sub nivelul prevăzut inițial pentru veniturile din fondurile europene.
Rectificarea presupune și o reducere de peste 5 miliarde de lei pentru proiectele finanțate din fonduri europene care înregistrează întârzieri. În timp ce sectoare precum sănătatea, pensiile și autoritățile locale primesc suplimentări, alte ministere, printre care cele ale Dezvoltării și Transporturilor, vor beneficia de bugete mai mici. Această manevră acoperă cheltuielile urgente prin diminuarea sumelor destinate investițiilor care nu au avansat conform planului stabilit.
Această rectificare bugetară intervine într-un context în care Guvernul a declarat necesitatea de a rezolva problemele urgente ale statului. Deciziile de ajustare a bugetului sunt luate pentru a gestiona presiunea financiară imediată, însă acestea pot amâna implementarea unor reforme structurale necesare. Ajustările de buget sunt instrumente de management financiar utilizate pentru a menține echilibrul macroeconomic în ciuda variațiilor de venituri și cheltuieli.