România a înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitatea și gazele naturale livrate gospodăriilor din Uniunea Europeană în prima jumătate a anului curent. Deși prețurile medii europene au înregistrat o scădere în această perioadă, datele publicate de Eurostat indică faptul că țara noastră se află în topul creșterilor de costuri pentru consumatorii casnici.
În ceea ce privește sectorul electricității, prețul mediu în UE a scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro per kWh. Totuși, în România, prețurile la electricitate exprimate în moneda națională au crescut masiv, cu un avans de 51,6% comparativ cu prima jumătate a anului 2025. Această evoluție depășește semnificativ alte țări, precum Irlanda, unde creșterile au fost de 19,8%, sau Finlanda, cu 18,4%, în timp ce în Danemarca prețurile au scăzut cu 31,7%.
Situația este similară și în cazul gazelor naturale, unde prețurile medii pentru gospodăriile din UE au scăzut cu 10,2% față de a doua jumătate a anului 2025. În România, prețurile la gaze au crescut cu 9,3% în primul semestru, fiind cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. Pe lângă România, alte state cu creșteri semnificative au fost Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%, în contrast cu Bulgaria, unde prețurile au scăzut cu 14,5%.
Analiza piețelor de energie arată că prețurile de pe platformele spot, precum Bursa Română de Mărfuri, au atins niveluri record. Prețul maxim pentru gaz a ajuns la 490 lei/MWh, un nivel foarte aproape de pragul de 500 de lei/MWh. Această explozie a prețurilor este alimentată de scăderea nivelului de umplere a depozitelor din UE și de apropierea sezonului de extracție, care începe oficial pe 1 noiembrie, după încheierea perioadei de injecție.
În prezent, România are înmagazinați 29,8 TWh de gaze, ceea ce reprezintă 88% din capacitatea totală de depozitare. Această cifră este cu 10 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când depozitele erau pline la 98%, cu 33,2 TWh. Această scădere a rezervelor, combinată cu cererea crescută cauzată de temperaturile scăzute, contribuie la presiunea economică asupra pieței de energie.
Impactul acestor creșteri va fi diferențiat între consumatori. Clienții casnici rămân protejați pe termen scurt prin prețuri reglementate, însă companiile și clienții non-casnici vor plăti prețul întreg de piață. Acest lucru va duce la transferarea costurilor către consumatorul final prin creșterea prețurilor la diverse mărfuri, generând astfel o presiune suplimentară asupra inflației în economia națională.