O creștere a cheltuimentelor cu 6,61%, valoare egală cu rata anuală a inflației din septembrie, poate reduce cu aproximativ o treime suma disponibilă pentru economisire. Această consecință apare în cazul în care veniturile consumatorilor rămân la același nivel, conform unei analize realizate de MrFinance. Simularea arată că efectul inflației asupra banilor rămași la sfârșitul lunii este proporțional mai mare decât creșterea costurilor de bază.
Într-un scenariu de calcul pentru un venit lunar de 6.000 de lei și cheltuieli inițiale de 5.000 de lei, suma rămasă scade de la 1.000 de lei la aproximativ 670 de lei. În acest model, cheltuielile lunare cresc de la 5.000 de lei la 5.330,50 lei, iar diferența de 330,50 lei este scăzută integral din resursele de economisire. Astfel, reducerea sumei disponibile este de 33,05%, deși costurile au crescut doar cu 6,61%.
Evoluția prețurilor afectează diferit structura bugetelor, în funcție de ponderea fiecărui serviciu. Datele INS publicate pe 13 octombrie indică scumpiri mult peste media națională la chiriile care au crescut cu 39,46%, la motorină cu 37,61% și la benzină cu 28,42%. Serviciile de apă, canalizare și salubritate au înregistrat o creștere de 14,11%, în timp ce la nivel național serviciile s-au scumpit cu 11,12%.
Impactul inflației se resimte și în durata de acoperire a rezervelor financiare existente. O rezervă de 30.000 de lei, care inițial acoperea șase luni de cheltuieli la un buget de 5.000 de lei, va acoperi doar aproximativ 5,6 luni în noile condiții. Pentru a menține protecția de șase luni, rezerva ar trebui suplimentată până la 31.983 de lei, cu o diferență de 1.983 de lei peste nivelul anterior.
Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar MrFinance, explică faptul că pierderea nu constă doar în suma economisită mai puțin, ci și în pierderea randamentului pe care acei bani l-ar fi putut produce. Pe lângă reducerea contribuțiilor lunare, inflația afectează valoarea reală a economiilor. O sumă de 30.000 de lei păstrată fără dobândă ar putea avea, după un an, o putere de cumpărare echivalentă cu doar 28.140 de lei.
Analiza subliniază importanța adaptării planului financiar la costurile actuale ale gospodăriei. Fondul de urgență, care ar trebui să fie echivalent cu trei până la șase luni de cheltuieli, trebuie reevaluat constant. O creștere a soldului bancar nu garantează automat menținerea puterii de cumpărare, deoarece evaluarea trebuie să compare randamentul net al banilor cu rata inflației din aceeași perioadă.